Subiecte | Titluri: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

A.I. Raluca Băceanu

Poezii de A.I. Raluca Băceanu

Fărâme de dantelă

Mici fărâme de dantelă
Dănțuie-n văzduh de parcă,
Zâne-n ceruri joacă, joacă.
Mii cristale felurite
Mi se prind în păr,
Hai-hui,
Par ca niște diademe
În vâltoarea buclelor.
Dar văpaia încrețiță
Le topește prea ușor,
Nu le pot prinde-n palme
Căci dispar încet,
Și mor.

poezie de A.I. Raluca Băceanu (22 februarie 2011)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 4 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Mister de beznă

O ceață deasă mi s-așează peste ochi,
Ei se mișcă haotic căutând, dar fără rost.
O lumină, o mișcare, puțină culoare
Dar nu, mă aflu într-o beznă îngrozitoare.

Pătrunsă-n necunoscut, bâjbâi pe nesimțite.
Ia-mă de mână, de parcă-ar fi o plimbare,
Prin parcul unde domnește doar mirare
Și-n care misterul nu stă la pândă pe-ocolite.

Atunci vedeam misterul, dar nu-l înțelegeam,
Îl simțeam în spate, gândirea mi-o îngheța
Acum însă mă înconjura, inima abia-mi bătea,
Simțul cel mai de preț îmi fura.

Stătea în fața mea, când nu-l puteam vedea
Aproape că-i simțeam arzând pe piele,
Privirea lui flămândă, nebună.
Țeapăn mă fixa, întunecat și fără inimă.

poezie de A.I. Raluca Băceanu (8 februarie 2011)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Furtuna

Norii se adună și încep să se-negrească,
Se încruntă furios, trosnesc și luminează
Nu vor să se-astâmpere, parcă vor să mă vrăjească
Însă știu că asupra mea este El și mă veghează.

Vântul mă învăluie, mă trage și mă izbește,
Nu vrea să-mi dea pace, deodată îmi vorbește.
Nu vreau să-l aud, mă sperie, vreau să dispară
Strig disperată cu lacrimi în ochi, ca El să apară.

Ploaie și grindină se aruncă asupră-mi, din văzduh
Pace nu vor să-mi dea, voiesc să îmi strivească
Și ultimul meu gând și dor, și însuși duh
,, Vino și ia-mă", Îi spun, atât dorea, să mă stârnească.

Un fulger mă încălzește, devin lumină,
Mă ridic cu vântul la cer, încet-încet,
Iar ploaia și grindina acum trec prin mine
Nu mă mai opresc, și-L văd, am ajuns la El.

poezie de A.I. Raluca Băceanu (3 iunie 2011)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.

Pentru a recomanda poeziile de A.I. Raluca Băceanu, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook