Adi Conţu

Poveste de dragoste

Hai să ne mai iubim măcar o vară,
Ce mai contează dacă va mai fi?
Să ne prefacem că e prima oară,
Că eu nu te cunosc, tu nu mă ştii

Să-nchidem ochii când furăm sărutul
Şi-n ploaia ei să stăm îmbrăţişaţi,
În iarba udă ce-ţi alintă trupul,
Iar eu şi tu să fim doi vinovaţi

Să ne condamne cerul la iubire,
Albastrul lui să fie temnicer,
Vom evada spre stele-n nemurire,
Tu dragoste să-mi dai şi eu să-ţi cer

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alegere

Îmi stai ascunsă în cuvinte,
Sperând că poate nu te ştiu,
Cu gânduri care nu-s cuminte,
Ca să greşesc pe mai târziu.

Eu te accept, te iert şi poate,
Am să te-ajut să te îndrepţi,
Şi-n nedreptate e dreptate,
Tu trebuie doar s-o accepţi.

Încerci să mângâi sentimente,
Poate-am să cad în plasa ta,
Pierzându-mi mintea în momente,
Pe care le voi regreta.

Dar eu te ştiu, zâmbesc spre tine,
Cu ochii mei te văd cum eşti,
Poţi fi mai mult, poţi fi mai bine,
Alege altfel să trăieşti.

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călimara mea cu lacrimi

Înmoi vârful de peniţă,
Călimara îmi e plină
Doar cu lacrimi de crăiţă
Ce îmi plânge fără vină

Îmi curg şoapte lin pe coală,
Adormite-n sentimente,
Dintr-o inimă ce-i goală
De iubirile absente

Şopot cristalin, cuvinte,
Definesc tristeţi rebele,
Cât ar vrea... eu sunt cuminte
Printre hoardele de iele

Iar tu plângi nefericire,
Lacrimi curg izvoare line,
Eu, popasul de iubire,
Scriu poieni şi azi... şi mâine

[...] Citeşte tot

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cioburi de iubire

Mă uit în oglindă adesea şi-mi spun,
Dă-mi drumul cetate, să pot să fiu bun,
Ai prea mulţi străjeri, grăniceri, avocaţi,
Ce stau şi păzesc îngeri vii, ferecaţi

Mă uit în oglindă, întreb ce mai văd,
Reflexii de teamă, durere, prăpăd
Îmi caut izvoare de lacrimi pe chip,
Să-mi curgă din jale atunci când mai ţip

Oglindă, oglindă, te sparg în bucăţi!
Din cioburi voi face iubire la toţi
Şi poate când ceilalţi vor sta şi privi,
Vor fi doar iubire... iubire vor fi

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cireaşa de pe tort

Şi încă n-aţi văzut nimic din mine,
Doar o fărâmă... nu pot fi oprit,
Sunt stare de durere şi de bine,
Sunt versul ce alină, infinit

Am să iubesc pe seară, dimineaţă,
Am să oftez în rime ne-ncetat
Şi am să râd de toate, chiar de viaţă,
Cu lacrimi de iubire şi păcat

Nu pot fi ce nu vreau, e sacrilegiu,
Un sfânt tabu pe care nu-l încalc,
E totul prea frumos, ca un arpegiu,
Pe care îl dansez, pe vârfuri calc

Şi încă n-aţi văzut nimic din totul,
Care mă urcă undeva mai sus,
Sunt o cireaşă, undeva, pe tortul
Ce îndulceşte ziua la apus

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colţ de stea

De unde ai venit la mine?
Din care colţ ceresc ascuns?
Tu mi-ai adus stele cu tine,
Să-mi strălucească când sunt plâns.

Pe drum cules-ai curcubee,
Ca să le văd eu peste tot,
Să-mi curgă rimă din condeie,
Atunci când nu mai simt că pot.

Din care altă galaxie
Te-ai înălţat ca să îmi zbori?
Să-mi pui în suflet poezie
Şi infinituri de culori?

Doar te privesc şi simt o pace
Din care nu mai vreau să plec,
Acolo dragostea nu-mi tace
Şi-n ea vreau timpul să-mi petrec.

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culoarea care mă alină

Eu te iubesc mai masculin, aparte,
Tu eşti aidoma unui vis plăcut,
Suntem precum o pagină de carte,
Eu un impar, tu parul absolut

Creăm un echilibru din extreme
Ce se atrag, deşi se mai resping,
Pe sânii tăi eu regăsesc de-o vreme,
Bărbatul ce devin, când îi ating

Şi tu mă laşi, în zâmbet se arată,
Tot ce e trist acum şi tot ce-a fost,
Iar eu, captiv, aştept ca niciodată,
Să îmi oferi în braţe adăpost

Mi-e dor de noi, de clipa ce-o să vină,
De tot ce am avut, tot ce va fi,
De roşul tău de buze ce alină
Regretele în clipe prea târzii

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dulcea uitare

Din dragoste se nasc poeme,
Copii ai inimilor noastre,
Crescuţi din întâmplări boeme
Sub sărutări de zări albastre

Din dragoste ne-am întâmplat,
Nevinovaţi... plini de mirare,
Eu căutam ce am uitat,
Iar tu erai dulce uitare

Aroma ta mă atrăgea,
Nici nu ştiam că mă aşteaptă,
Dar cum să nu mă-ndrept spre ea,
Când trupul tău sublim o poartă

Şi tot din ea vom fi mereu,
Acolo unde visul cerne,
Vei fi zeiţă, voi fi zeu,
Iar timpul va pieri... o vreme

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Esenţa sufletului

Şi dacă-n palme îmi va curge rouă
Din ochii tăi frumoşi, cuprinzători,
Atunci voi ştii, din inimă îţi plouă,
Şi sper că norii fi-vor trecători

Pot încerca măcar atât a-ţi spune
Poate voi reuşi să îţi arăt
Atâta timp cât teama e în tine
Ca să te fac să înţelegi, nu pot,

Iubirea se oferă, nu se cere,
Abia atunci, o să pricepi c-o ai,
Abia atunci n-o să mai simţi durere
Când n-o aştepţi să vină, dar o dai,

Ea nu va fi nicicând doar o monedă
Ce fericire poate cumpăra
E fericit acela ce-o posedă
Şi doar o dă, fără nimic, a vrea

poezie de Adi Conţu (10 iunie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fă-mă, Doamne, bine, Doamne!

Caut cerul cu privirea,
Se ascunde după nori
Dincolo de ei iubirea,
Cântă-n sunet de viori

Doar o simt, ştiu unde este,
Mi-a-nflorit zâmbet pe faţă,
Nu e filă de poveste,
Ci o altă dimineaţă

O voi aştepta cu lacrimi
Care-mi vor spăla păcatul,
Mă vor dezlega de patimi
Şi-mi vor alina oftatul

Cât de orbi putem fi Doamne!
Cât de orb am fost chiar eu,
Am iubit ceva ce-adoarme
Sufletul când îi e greu

[...] Citeşte tot

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!