Poezii de César Vallejo, 1892 1938
Agapă
Azi n-a venit nimeni să-mi pună întrebări,
Și nimeni n-a cerut ceva de la mine.
N-am văzut nicio floare-n cimitir
într-o procesiune fericită de lumini.
Iartă-mă, Părinte! Am murit atât de puțin!
În această după-amiază toți, toți trec pe lângă mine
fără să-mi ceară sau să mă roage ceva.
Iar eu nu știu ce-ar fi putut ei uita, dar simt că duc ceva
greu în mâinile mele, ca și cum ar fi un lucru de furat.
Am deschis poarta
și vreau să strig tuturor:
Dacă ați pierdut ceva, ceea ce ați pierdut este aici!
Pentru că, în toate după-amiezile acestei vieți,
Eu nu știu câte uși au fost trântite în fața cuiva,
iar sufletul meu se bucură de ceva care-aparține altora.
[...] Citește tot
poezie de César Vallejo, 1892 1938
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de César Vallejo, 1892 1938, adresa este: