David Boia

Iubire en detail

Am inventat noi doi un joc
Era un fel de joc ad-hoc
În care ne iubeam cu foc

În jocul ăsta zbenguiam
Cu mare fast şi cu tam-tam
Şi ne iubeam ad-litteram

Iubirea ca un laitmotiv
Noi o trăirăm efectiv
Duios în planul afectiv

Adesea ne zâmbea la geam
Noi cei mai fericiţi eram
Şi ne iubeam netam-nesam

Era chiar euforică
Cu tentă metaforică
În taină alegorică

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (15 mai 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubito

Cum trec clipele în iureş
Şi orele şi anii fără ocol,
Când noi am fost statornici
Reiterând iubirea-n evantai
Şi persistent am fost prevăzători
Nici lupta cu timpul nu vom pierde
Căci din postură de vizionari
Vom intenta procese timpului
Apoi recursuri la memorie
Şi memorii la cele mii de amintiri
Invocând eternul şi sublimul
Aşa vom scrie permanent poeme
Poeme congruente la iubire,
După sisteme de valori intacte
Cu patos din instinctele primare
Dăinuind prin ele infinitului pervers.

poezie de David Boia (6 ianuarie 2015)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Joc eliptic

Lumini prelungite
Printre stele imense
Pe trasee îngereşti
Chipuri de lumină
Cu tentă cerească
La răscruci de ecouri
Se suprapun peste
O privire blândă
Cât să producă instant
Noi vânturi solare.

poezie de David Boia (21 mai 2022)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

La repezeală

Fiecare acţiune
E o alergare
În goana stresului
Fiecare activitate
E o fugă alertă
În graba mare
De la o vreme
Timpul aleargă
Cel mai repede
Decât cei din jur
Încât nu mai
Poate fi ajuns.
Încât trăim
Numai cu ţârâita
Cu vântul confraţi
Dintr-o ficţiune
În altă închipuire
În ipostaze fugitive.

poezie de David Boia (10 iulie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lăcomie

Există acest nărav
Al omului actual
Îndreptat deopotrivă cu semenii lui
Şi împotriva naturii mamă
Un rol tot mai puţin fast
Până la degringolada
Actuală
Şi cea viitoare
Amplificată
Cu fiecare acţiune nesăbuită
Ameninţarea creşte
Exponenţial
Cu fiecare activitate
Pusă în slujba
Poftei fără măsură.

poezie de David Boia (6 iulie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Laitmotiv

Sigur că n-ai fi zis,
Că-n stare stabilă
Peste umbra luminii
Cad clipele trecute
În clepsidra tăcerii,
Precis că n-ai fi zis
Că-n stare vizibilă
Conştiinţa umană
În formă telurică
Folosită eficient
Saltă plusvaloarea,
Evident că n-ai fi zis
Că poţi mima inocenţa
Dorul împlinit duce-n rai
Ca o structura mintală,
Că poţi zâmbi când suferi
Că poţi străbate universul
Cu viteza unui gând
Că universul se dilată
În mod accelerat

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (20 martie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Libertate

Să tot fie moartea
o eliberare
a sufletului din trup
un zbor în infinit
cu îngerii de-a valma
o detaşare de materie
o intrare
în lumea spiritelor
vom privi
şi vom vedea.

poezie de David Boia (1 august 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Locuri în eden

Din fir în păr la pătrat
Creşte iarba veşniciei
Ca pe câmpiile Elizee
Până ajunge poetul
În postura de erudit
Un jalon ce sta de strajă
Pe gazon respingând
Fiecare tentaţie
Ca pe o minge de ping-pong
Cum a ajuns pandemia
Pe aceste meleaguri
Murmurau privitori în delir
Cu poeme de iubire
În tolbă va reuşi să înfrunte
Orice obstacol pe traseu
Şi acum trage cu arcul
În spectatori cu ştaif
Deschizând porţi emergente
Celor ce vor veni spre eden
În timp ce s-a făcut strigare

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (19 august 2020)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Logos

Locul în care
Se pune preţ
Pe carte
Unde arde
Flacăra cunoaşterii
Şi se întreţine
Arderea
Pe altarul ştiinţei
Cu ardoare
Şi cu răspundere
Nelimitată
Până la răspântii
Unde se adapă
Cei însetaţi
De cultură vie
Şi dau dovadă
De preţuire
Acolo se naşte
Viaţa de apoi
În termeni ascendenţi

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (4 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumini de sus

Luminile ne predispun la cer
Când vin aduc o lume angelica
Ele se implică sentimental
Total aferent şi corespunzător
Ne scot din întuneric
Şi ne pun chipurile la loc de cinste
Ne ridică din singurătate
Şi ne saltă cu gesturi inedite
Până la locul îmbrăţişării
Acolo într-un portal poetic
Ne dăruiesc noi începuturi
Lumea întreagă pare mai vie
Ca un univers doldora de poeme
Eminamente pur cu mize sacre
Pe ritmuri vibrante ca la paradă
Măsurat în multipli de lumeni
Acolo pun arzător de un curcubeu
Prin panorama unei revărsări.

poezie de David Boia (12 martie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!