Doina Bonescu

Cioburi de iubire

din cioburi de iubire
eu visele-mi adun...
sunt ca o mângâiere
la un sfârşit de drum

târziu.. târziu in noapte
când somnu-ncet mă minte
privesc pe cer cum luna
insiră la cuvinte...

imi spune trist povestea
crispată-n nemurire
adună pe cer stele
din cioburi de iubire.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cireşele

S-au copt cireşele acasă
Si n-are cine le culege
Si iarba a crescut de coasă
Iar iasomia infloreşte

Pe drumul care leagă sate
Cu plopii inşiraţi străjeri
Mă duc cu gândurile mele
La zilele care-au fost ieri

E soare cald in luna mai
Grădina toată inverzeşte
Unde-i copilul cel bălai
Care-aduna in sân cireşe....

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Citeşte-mi gândul

Gândul tău zboară departe,
Peste pagina din carte.
Mă vezi goală într-o vară,
În căldură tropicală....
Sau pe umeri cu bundiţă,
Parcă-aş fi o păstoriţă!
Mă vezi şi la cinema...
La braţ cu altcineva,
Sau poate la cafenea
Cu o ceaşcă de cafea...

N-ai ghicit, nu sunt ce crezi,
Nu am ramurile verzi...
Vine iarna cu îngheţ,
Având colţii de mistreţ.
Toamna şade în hambar
Cu file din calendar,
Dar eu scriu versul hazliu
Să nu-mi pară prea pustiu.
Fac un foc din cinci surcele

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Bonescu din Autoportret
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Citeşte-mi inima

Te-ai trezit cu mine-n gând,
Glasul nopţilor plângând...
Ai zâmbit in dimineaţă,
Alungând norii cu ceaţă.

Te-ai trezit cu mine-n gând
Si in versuri lăcrimând.
Pune-n geam speranţă vie,
Intr-o iarnă... albă ie...
Îmbrăcată sub bundiţă
Broderie in altiţă!

Te-ai trezit in gând cu mine.
Îţi alung melancolie.
Ia o ceaşcă de cafea
Şi-mi citeşte inima....
Inspirăm mirosuri fine
Răsfoind scrieri latine
Un dicton in apanaj
Va puncta ziua de azi.

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipa

Clipă mică si perfidă
Siropoasă, languroasă
Adormită dezmorţită
Imi zâmbeşti
Si fără mască
Mă indemni
Să plec de-acasă...
Clipă mică mincinoasă
Te aştept
De-aproape un an
Sub acelaşi vechi castan.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipe

Clipe frumoase
Petale de flori
Smulse vânturi
Udate de ploi
Pierdute-n adâncuri
De suflet curat
Clipe frumoase
De ce v-am uitat?

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clowni

Credinţa mea este cuvântul meu
Şi ruga ce-o inalt spre Dumnezeu
Nu-s patimasa, nici aroganta nu-s
De ce-aş minti, ma vede Cel de Sus

Aş vrea sa spun... cred ar mai fi ceva,
Nu vreau a critica sau a blama
Dar uneori observ cum se trag sfori
Şi-n cor se-aude rasetul de clowni.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cocoş de munte

într-o zi vulpea roşcată
se învârte ca o roată
prinde un cocoş de munte
fuge repede se-ascunde

dar cocoşul luat din crâng
nu e un cocoş de rând
dă din aripi nu se lasă
şi reproş pune pe masă

-m-ai trădat icoană vie
ai venit dintr-o câmpie
Ti-am cantat sub crengi de brad
şi apoi de gât m-ai luat

abia răsuflarea-mi ţin
nu e viaţă.... este chin
hai fă foc la fiert mă pune
sau pe-o vatră cu tăciune.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coji de nuci

Pe o bancă intr-un parc
Gândul meu se-ntinde arc
Vrea să-si facă un bilanţ
Ce-a fost ieri, ce zi e azi
Scris concret ce a făcut
Dacă e puţin sau mult
Si concluzia-i rapidă
Viaţa este risipită

Anii-s multi, banii putini
Nu pot cere la străini
Nici să dau ca n-am de unde
Vântul tace si se-ascunde

Si atunci privesc discret
Spre un soare desuet
Care nu-mi dă importanţă
Mă priveste la distanţă
-Ce să-ti fac... ştiai... ajungi
Intr-o zi pe coji de nuci.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colindul toamnei

Făptură firavă născută din lut
Înfrunţi fără teamă şir început
De nopţi lungi de veghe ce prind rădăcini.
Din aripi de vise rămaşi sunt doar spini.

Se scutură ploaia, tăcerea apasă
Făptură firavă, tu râzi şi nu-ţi pasă.
Cer prăbuşit este aproape
Toamna colindă cu ultime şoapte.

În braţ crizanteme cu roşul lor pur
Îţi iau răsuflarea şi tot împrejur
E-amestec de jale, iubire şi dor
Făptură firavă cu pas trecător...

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!