Ion Untaru

Frică-mi e de casa care nu-i a mea

frică-mi e de casa care nu-i a mea
să nu vină noaptea elfii şi s-o prade
să se umfle în pene, ce bine le-ar şade
să cânte cu şatra seara cocardea;
şi-o admir ca pe o muză
cu frizura ei modernă
că dintr-odată mi se pare ternă
semănând cu o meduză;
frică-mi e de casa asta dintr-odată
pe care-am iubit-o cum iubeşti o fată
înaltă şi zveltă, şi cu ochii dulci
pe care-o visezi când mergi să te culci
dar n-a fost să fie şi nici nu va fi
să-mi aducă zorii zvon de ciocârlii
la fereastra mea de lemn
pentru tainic un îndemn
că nu mai departe, mâine la amiază
într-o stare trează
voi da ochii cu o piază
cum mi-ar da soarta un semn

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din manuscris (2015)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frig

Frigul s-a cuibărit în mine
ca-ntr-o peşteră
Lumea intra şi ieşea
prin ochii mei
fără să mă întrebe;

Bătrânii începuseră
să uite din cuvinte
iar copiii le reinventau

Stalactitele plângeau întruna
lacrimile lunii săraseră marea

poezie de Ion Untaru din Fântâna în care se văd sufletele (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunzele pădurii

Frunzele pădurii
Tremură cu toate
Trec iarăşi pandurii
Cu flintele-n spate

Lacrima, obida
Codrului adânc
Călăreţ cu şaua
Noaptea la oblânc

Zare detunată
Plânge un ecou
Parcă dintr-odată
Într-un alb halou

Drumuri care poartă
Muntele pe cale
Dacă se prăvale
Zodia din toartă

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Furtuna

Hălăduie furtuna. Şi de frică
Parcă bate nu ştiu cine-n geam
Puricele inimii abdică
Trezindu-se când nu mă aşteptam

Îmi trag pest cap aşternutul
Mă ghemui mai mult în culcuş
Alături de mine trecutul
Şi spaima venind pe sub uşi

Nu mai am curaj. De teamă,
Parcă se aud paşi alergând
A cui o fi aceea care mă cheamă
Vocea ştrangulată, tremurând?

Zgâlţâie-se uşa din ţâţâni
Eu rămân ca un semn de-ntrebare
Parcă stau aşa de săptămâni
Fără ajutor şi scăpare

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geaba rafturile pline

geaba merg desculţi prin ploaie
şi copiii şi nevasta
resetează soarta casta
celor care ne jupoaie

geaba rafturile pline
lipsă banii pentru poame
s-a umplut târgul de foame
şi de luxul din vitrine

redingotă clovn mister
curg iluziile snop
răsturnate dintr-un clop
într-un bâlci de cartier

intră dacă ai răgaz
într-un circ cu lampadare
ca să vezi cum fiecare
face haz şi de necaz

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ghemuit într-un butoi

ghemuit într-un butoi
şi din care-ncet se scurge
taina vieţii demiurge
rătăcită printre noi

fuge somnul de pe gene
lişiţele dorm pe baltă
ghinioanele fac haltă
doar la mine, Diogene!

aş aprinde lumânarea
şi să trec aşa prin vremuri
că tu n-ai de ce să tremuri
dacă mi se schimbă starea

m-am născut şi totuşi parcă
altă naştere mă cheamă
zestrea lumilor - o zeamă
mai subţire ca la zarcă!

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Han pustiu

Îmi plouă-n viaţă ca-ntr-un han pustiu
Cu pete mari de mucegai
Când vin căruţele cu cai
Şi căruţaşi după rachiu

Şi-mi bate burniţa măruntă
Prin tavanul coşcovit pereţii
S-au lăsat din zbor pe zid ereţii
Speriindu-mi liniştea căruntă

Mi-a intrat singurătatea-n oase
Şi au plecat ca să se culce
Domniţele ce beau vin dulce
Din damigene pântecoase

Şi plouă cu melancolie
Că nici o nuntă nu se face
În hanul meu de-un veac încoace
Şi toată lumea e pustie

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din Domnul Liszt (1994)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iar aveţi nevoie de votul meu

Nu mai scoatem nici o vorbă
Să nu ne mai bage pumnu-n gură
Toţi acei care ne fură
Şi din pâine şi din ciorbă

Interesele magnaţii
Şi averile oculte
Că se tem să nu-i asculte
Crişurile şi Carpaţii

Fiece orchestră cântă
O, din umbră, partitură
Talpa e aceea care îndură
Greu-n fiecare trântă!

Ne îmbătăm cu apă rece
Şi cu vorbele viclene:
Geaba daţi vina pe lene
Şi pe piramidele aztece!

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarăşi vorbim

Stăm prea mult de vorbă draga mea
În aceeaşi şi maternă limbă
Dar nimic în lume nu se schimbă
Şi abuzăm zadarnic de cafea

Semănăm cu doi eroi absurzi
Dintr-o piesă ce-a rămas nescrisă
La a cărei gală compromisă,
Toţi spectatorii erau surzi

Viaţa ni s-a scurs fără ecou
Iar tavanul nu e prea înalt
Fiecare trage-n jos de-a celuilalt:
Unul de cravată, altul de jabou

Vorbe, vorbe, vorbe ca la teatru
Măcar acolo-ascultă cineva
În zadar cu umbre, suntem patru
Că pentru doi, mai trebuie ceva!

poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarnă

ninge şi privesc pe geam
de parcă mi-ar face-n ciudă
ziua asta de zăludă
cu atâtea ciori pe ram

plină de ţurţuri veranda
frig; nămetele cât casa
că la mine la Băneasa
parc-am fi în Groenlanda!

oameni îngropaţi şi vite
ninge diafan întruna
ger de sticlă, trece luna
condamnările prin site

promoroacă şi flori dalbe
prind copacii să se umple
că nu ştii ce-o să se-ntâmple
cu argintul morţii albe

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!