Ion Untaru

Nimic nou

Nimic nou pe fontul
Abdicării noastre
Două inocente
Suflete sihastre

Ne luptăm cu valul
Ne luptăm cu soarta
Nouă ne închide
Toată lumea, poarta

Cine să ne vadă
Cine să ne ştie
Că purtăm în gură
Gustul de leşie?

Eu te-aud în somn
Când vrei să te-apropii
Ca o fâlfâire-a
Aripei de dropii

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din Scara interioară (2007)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninge

Ninge iar cu bolovani de vată
Ninge ca-ntr-o mie de poveşti
Că ziua se scurtează dintr-odată
Şi noi ne zgribulim lângă fereşti

Şi-o să luăm caloriferu-n braţe
Şi-o să-l plătim mai scump, că ne e frig
Firea noastră-a celor vinovaţi e
Ciudată, dacă toate mă intrig'

Ninge ca-ntr-o iarnă absolută
Dintr-un cer de care ne e teamă
Peste viaţa noastră în derută
Şi oprită pentru-o clipă-n vamă

Vizavi stau doi bătrâni privind
Poate că gândesc la fel ca noi:
- Uite colo alţii cu ce jind
Îşi cheamă amintirile-napoi!

poezie de Ion Untaru (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninge

ninge ca dintr-o fântână
cu rigoarea ei celestă
că zăpada manifestă
tirania ei de zână

posesiva ei iubire
diafane straie albe
bogăţia ei de salbe
trece dincolo de fire

frig de crapă pietrele
fără lemne nu se-ndură
sobele să dea căldură
să-ncălzească vetrele

ninge ca o condamnare
toate dimineţile
să ne spele vieţile
de păcatele murdare

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noaptea asta ca o serenadă

Noaptea asta ca o serenadă
Să ne-o petrecem amândoi în vis
Iubita mea cu trupul de zăpadă
Iubita mea ca floarea de cais

Gândeşte-te la mine sau măcar
Dedică-mi doar atât: o melodie
La colţul meu de masă, solitar
Să te văd ca prin telepatie

N-are importanţă că noi doi
Unul de-altul suntem azi departe
Tot ce ne-a unit pe amândoi,
Paradoxal, ne poate si desparte

Domnule redactor de serviciu
Viaţa-i ca un joc la o ruletă:
Pierzi, câştigi, faci orice sacrificiu
Oferă-ne şi nouă o casetă!

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nobila ferigă

Păstrez în carne dulci alegorii
Ce le-au lăsat în trecere strămoşii
Şi le trezesc în zori cântând cocoşii
Fetiş pe "o" când îmi aleg ori "i"

Şi-atunci mă simt o clasică verigă
Căci – fără mine – lanţul s-ar fi rupt
Şi urc venind spre voi de dedesubt
Autohtonă, nobilă ferigă

poezie de Ion Untaru din Domnul Liszt (1994)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nocturnă cu poezie

Mă scol devreme. Sau prea târziu
De fapt e noapte. Îmi fac un duş
De parc-aştept ca să mă cheme
Un înger grav, acuş-acuş

Se sparge becul. N-am la schimb
Să nu-i trezesc pe-ai mei că dorm
Din agerimea minţii, nimb
Îmi fac scriind băţos, diform

Învingeţi întunericul şi voi
Luptându-vă pentru lumină
Că ăsta-i singurul război
În care n-aveţi nici o vină

Respiră noaptea prin ferestre
Un vag parfum de tei, aparte
Refuză mintea orice zestre
Ce n-ar încape într-o carte

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi nu mai suntem de mult tineri

Noi nu mai suntem de mult tineri
Doar un strop de ploaie caldă
Noaptea sufletele scaldă
Ca-ntr-un basm cu sfânta Vineri

De ce vreţi să fiţi străină
Între cei care firesc
Tac şi vă compătimesc
Pentru-o neştiută vină?

Şi pe stradă şi la piaţă
Vor vorbi o alta limbă
Şi revolta asta schimbă
Rostul omului in viaţă

Veţi simţi lacrimi fierbinţi,
Punţile care se rup
Că vă iese sufletul din trup
Pentru dorul de părinţi

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din Liziera de salcâmi (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi suntem o ţară de calici!

vine iarna şi cum văd
iar ne scoate din bârlog
- viaţă, viaţă: de la drog
cât mai e pân'la prăpăd?!

ne-am drogat cu dictatura
iarnă rea a vrajbei noastre
dar am cultivat dezastre
semănând între noi ura;

sus minerii, jos minerii
hai să demonstrăm în Piaţă:
"Fără libertate nu e viaţă!"
şi-apoi au venit hingherii

toţi suntem o masă de manevră
dar străin e interesul
celui care poartă fesul
ca necunoscuta din algebră

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi, artiştii fără vină

Atâtea voci străbăteau stepa
Portative stranii pe eter
Cocorii strânşi într-un echer
Peste ţinutul lui Mazepa

Ceaţa presărată din înalt
Se insinua felină
Pe-un orizont cu lună plină
La apus, un munte de bazalt

Brandemburguri la fereşti
La ceaiul de la ora cinci
Zvon suav de caterinci
Şi fantomele-n caleşti

Floarea mea de alabastră
Zborurile la soroc
La câte jocuri de noroc
Am pierdut dragostea noastră!

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru din Floare de lotus (2006)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu formulaţi pretenţii de partaj

Zodii faste, cercetând întruna
Cum vă scade interesul manifest
Pentru subsemnnatul, eu atest
Că niciodată nu mi-aţi pus pe cap cununa

V-am chemat în ajutor la greu
Detest fatala mea eroare
Că m-aţi lăsat cu ochii-n soare
Cum stă în baobab un cimpanzeu

V-am implorat să-mi daţi curaj
Şi dacă n-aţi făcut-o, bine
Bun sau rău, ce-am scris îmi aparţine:
Nu formulaţi pretenţii de partaj!

Şi-acolo unde soarta nu se-ndură,
Liniştite v-aţi spălat pe mâini
Mai bine-aş fi tăiat frunză la câini
Decât să mai visez literatură!

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!