Poezii de Lidia Iustina Terecoasă
Pădurea-și numără copacii
S-ar răsuci-n morminte dacii
De-ar auzi despre ce zic.
Pădurea-și numără copacii,
Iar numărul e tot mai mic...
Ici, colo, câte-un brad visează
Că va ajunge pân' la cer.
Pădurea se tot micșorează
Și cântăreții, triști, îi pier.
Când cerul lacrima își varsă,
Că nu mai poate îndura
Să vadă cum pădurea-i ștearsă,
Copacii prind a lăcrima.
Pădurea-și numără copacii
Făcându-și loc în umbra lor,
Iar cântăreților, buimacii,
Le dă mult spațiu pentru zbor.
[...] Citește tot
poezie de Lidia Iustina Terecoasă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aș vrea
S-a rupt penița, e târziu...
Încerc, dar nu mai pot să scriu.
Nici gândurile nu mă iartă.
Stau, mute, la a vieții poartă.
Privesc la firul verde, mic,
Și-aș vrea o strofă să-i dedic,
Dar mâna-mi cade-ncet în poală
Și coala-i albă, și e goală...
Privesc în jos, privesc în gol
Și simt cum doru-mi dă ocol
Și-apoi mă -nchide într-o cușcă
Și-ncet și-adânc din mine mușcă...
Îmi stau cuvintele în gât,
Prin suflet mi s-au tot târât
Și-ar vrea să le ofer o scară
Să urce-n vârf de primăvară...
poezie de Lidia Iustina Terecoasă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Lidia Iustina Terecoasă, adresa este: