Subiecte | Titluri: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

Marin Badea

Poezii de Marin Badea

Amado mio

te-am sărutat cu toate săruturile tuturor celorlalți bărbați din viața ta

cu toate mângâierile lor te-am atins, la fel de încet, cu toate fiorurile dăruite de ei
te-am așteptat, la fel de intens am venit, la fel de neprevăzut am plecat,
la fel de mult te-am iubit
cum te-au iubit toți ceilalți bărbați din viața ta,
adorato, cine să priceapă cât de înalt poate fi cerul când se scutură fluturii
sub forma florilor de cireș

că frumoasă ești frumoasa mea,
un fir de lumină tresărind într-o inimă care nu mai are habar să vibreze

și tu nu altfel decât o primăvară care atât de mult se risipește

poezie de Marin Badea
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Amintiri fără tine

m-am întins lângă trupul tău de lumânare
lângă trupul tău lung, de săgeată, de ciot de salcâm
care nu a mai apucat să se întristeze
e bine, mi-am zis, uite cum vorbesc cu un hoit
pe nevăzute, pe neauzite, într-o încremenire totală
mortule, hai, surâde și tu, scapi de toată
melancolia lucrurilor inutile, de praful care se pune pe ele
pietrificându-le
cum oasele tale devin albii ale unor râuri la care încă nu poți visa
cum se vor învolbura toate dorințele tale prin ele
pești electrici într-o lume abia primenită
nu ne vom mai recunoaște, nu
tu vei fi un altul care nu va mai mai avea nimic de așteptat, de pătruns
de uitat, memoria ta de acum va fi stocată pe o rolă de film
o vom privi ori de câte ori ne va fi dor de cei pe care nu-i mai știm
de cei pe care i-am uitat și ucis cu această sfântă, mare, nemărginită indiferență
și acum îi cărăm în spate
fiecare cu rândul lui de îndoieli care ne apleacă
de ierburi, de aer, de efectul placebo asupra celor mutilați sufletește
de lumina căzând printre frunze, când inima se dilată

[...] Citește tot

poezie de Marin Badea
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Freezing rain

dacă-ți tremură genunchii, abține-te,
dacă-ți clănțăne dinții, suportă

și numeri:
o bătaie de inimă, altă bătaie de inimă,
o fluturare de pleoape, altă fluturare de pleoape,
computerul tomograf e un aparat care te ajută să levitezi, înger ridicol,
visezi câmpuri de maci și prigorii,
asta ascunzi,
uite-ți nefericirea,
o masă vâscoasă inoperabilă

fapt:
nu știe să gesticuleze
în ritmul cardiac al celui care are tensiune oscilatorie,
nici nu vorbește, ceea ce auziți
e zgomotul făcut de umbrele
care se simt năucite de atâta singurătate,
care vor să plece și să fie și mai
singure

[...] Citește tot

poezie de Marin Badea
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iulie bântuie

drumuri, drumuri, drumuri,
fără capăt, fără aer, o indiferență copleșitoare în jur,
o căldură la fel de copleșitoare cum numai însingurarea o poate suporta,
aceiași oameni, la fel de înstrăinați,
umbrele lor sunt mereu altele, da, iulie bântuie
pe sub streșini, sub roți, ca o bandă reflectorizantă,
o cicatrice a unei iubiri de care nu îți mai pasă, dar care nu te lasă să uiți, nu,
tu vezi asta și nimeni altcineva,
aceleași porți decupate în palmă, în inimi, în tocul jos al ferestrelor văzute din goana mașinii,
reflexii ale unei realități pe care nu o mai înțelegi,
mici ascunzișuri, locuri în care ne așteptăm, inconștienți,
sfârșitul, unde visăm, unde ne iubim și reușim, extrem de firesc, să ne îndepărtăm în timp ce ne întâlnim,
să ne întâlnim în timp ce ne îndepărtăm,
suntem sloiuri de placiditate și de plictis,
niciodată împreună, totdeauna la fel,
cum se flexează destinul tău, al celorlalți, al lumii de-aici și de dincolo
în jurul unui arbore, singura formă materială a anxietății,
singura formă a curajului dus la extrem,
cât noroc, câtă împlinire, viața e un drum pe care hălăduiești în scrâșnet de frâne, fluieri și-ți murmuri,
drumuri, e-hei, drumuri, teribile drumuri fără nici un fel de orizont, doamne,

[...] Citește tot

poezie de Marin Badea
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Jasmine tea

cum oamenii devin născociri
despre ceea ce nu vor fi vreodată

nici aer, nici lumină, nici cruce pe care,
la nesfârșit, să urci,
să te simți extrem de util
tuturor celorlalți

dumnezeule mare, îți spui,
lasă-i cu ape care se învăluresc tot timpul,
sufletul lor să nu se poată vedea
decât prin ochii celorlalți
și în nici un alt fel de oglindă

fără chip să fie,
fără trup,
doar spirite vii care pot mișca lucrurile,
anotimpurile, singurătatea,
lasă-i să lumineze din interior,
să se vindece astfel

[...] Citește tot

poezie de Marin Badea
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Love song

nu am știut
nici să te aștept, nici să te chem, dulce nebunie,
un fel de oarbă dragoste care ți se lipește, în straturi subțiri,
printre degete, pe sub piele, în oase și cartilagii,
un fel de vină purtată prin interior și niciodată de mărturisit,
nu am știut că porți sunt multe și fiecare ascunde
în spatele ei câte o vină și toate celelalte povești, numai ale lor,
niciodată despre noi, nici nu contăm în memoria colectivă,
de aceea-ți spun:
unde să mai putem respira, unde să fugim și, până la urmă, de cine, de ce

numărând fiecare așteptare, fiecare trecere, fiecare încrâncenare,
da, eu sunt cel care se simte culpabil, eu, eu, cum bântuie amintirea ta în noapte
tu asta încă nu ai aflat,
nu am știut că nu trebuie să arzi de prima dată, lichid, fosforescent,
cu intensitatea aceluia care nu mai are nimic de pierdut,
care nu are nici un fel de proiecție despre mâine,
nu i-a păsat niciodată,
dulce nebunie, aici sunt, frumoasa mea frumoasă,
atât de încet plecată, atât de trist și definitiv pierdută,

[...] Citește tot

poezie de Marin Badea
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Love song

nu am știut
nici să te aștept, nici să te chem, dulce nebunie,
un fel de oarbă dragoste care ți se lipește, în straturi subțiri,
printre degete, pe sub piele, în oase și cartilagii,
un fel de vină purtată prin interior și niciodată de mărturisit,
nu am știut că porți sunt multe și fiecare ascunde
în spatele ei câte o vină și toate celelalte povești, numai ale lor,
niciodată despre noi, nici nu contăm în memoria colectivă,
de aceea-ți spun:
unde să mai putem respira, unde să fugim și, până la urmă, de cine, de ce

numărând fiecare așteptare, fiecare trecere, fiecare încrâncenare,
da, eu sunt cel care se simte culpabil, eu, eu, cum bântuie amintirea ta în noapte
tu asta încă nu ai aflat,
nu am știut că nu trebuie să arzi de prima dată, lichid, fosforescent,
cu intensitatea aceluia care nu mai are nimic de pierdut,
care nu are nici un fel de proiecție despre mâine,
nu i-a păsat niciodată,
dulce nebunie, aici sunt, frumoasa mea frumoasă,
atât de încet plecată, atât de trist și definitiv pierdută,

[...] Citește tot

poezie de Marin Badea
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Luna de zăpadă

rosturile lumii sunt cu totul altele
adânci, necuprinse
fericiți sunt cei care nu pot înțelege
nu pot transmite, nu pot îmbrățișa

un nu care să te poată defini

ce repede uiți, cât de repede
pleacă oamenii din interiorul altor oameni
umbrele lor
felul lor de a-și lua rămas-bun
nu-l mai poți pătrunde
niciodată nu ți-au cunoscut
numele
răsuflarea
nici modul tău în care atât de înverșunat
ai învățat
să taci

și câte altele

[...] Citește tot

poezie de Marin Badea
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Melancolia

felul în care degetele tale ating tastele,
le pipăi, simți care sunt cele care pot respira,
te pot învălui într-un fel de ceață extrem
de adâncă, o moarte care te ține captiv,
tot aștepți să le simți pulsând, biete inimi mecanice
dintr-un univers extrem de îngust,
locul în care nimic nu te mai poate răni

felul în care înțelegi să mă uiți, îți spun,
nu e surprinzător, știu că totdeauna iubirile
se împlinesc abia atunci când se simt pustiite,
dracul să te ia, n-ai avut noroc de săruturi,
n-ai avut noroc de mângâieri pe îndelete,
nici de plâns, nici de liniște,
rapt se numește dragostea aia care niciodată nu ți-a aparținut,
o ipocrizie,
o imensă întunecare

și stau cu mine la masă, băi, băiatule,
liniile din palma ta nevăzută nu înseamnă absolut nimic,

[...] Citește tot

poezie de Marin Badea
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Push me

un fel de trestie la care cântă vântul, când suflă dinspre
inima asta atât de micuță și care abia reușește să te cuprindă

un fel de umezeală care rarefiază tot aerul din jur, te cheamă
tot timpul, vino, cel care ajunge primul va aștepta până la moartea
celuilalt, căci asta e dragostea și nimic altceva, alte dulci nimicuri,
câte alte legăminte bune de încălcat, de smuls, de lăsat în urmă,
cu nepăsare și câtă sfântă mare minciună e împrejur, cum se clatină
tot ceea ce ții în palmă și sufletul se chircește de spaimă, taci

soarele răsare doar ca să te vadă, atât ești de frumoasă

poezie de Marin Badea
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina din 2 > >>

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.

Pentru a recomanda poeziile de Marin Badea, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Evenimente biografice

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!