Marin Moscu

Rugă

Dă-ne, Doamne, dragoste şi minte
La-ndepărtarea noastră dinspre noi,
Dă-ne vindecări de suflete-n restrişte,
Dă-ne mintea bună înapoi.

Nu ne lăsa-n mocirla-ngenuncherii
Ca pe un nufăr la capăt de pământ,
Nu ne lăsa-n otrăvurile durerii
Aduse din cucută în cuvânt.

Nu ne minţi şi Tu în crucea sorţii,
Ţine lumânarea dreaptă în credinţă,
Nu vrem îngenuncheri la poarta morţii,
Vrem ţara s-o salvăm de suferinţă.

Dă-ne, Doamne, metafora iubirii
Cu vise noi în zbor de porumbei,
Dar nu lăsa-n aripile pieirii
Zborul nostru-n mâini de derbedei.

[...] Citeşte tot

rugăciune de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ruga rugii

Când păşesc prin rugi de stele care cad în pajişte
Aducând de unde ştiu, gând din gând, o dragoste,
Sunt atent să n-o atingă-n visuri un rebel fior,
De-o atinge să fiu, Doamne, îngerul ei păzitor.

De m-or judeca vecinii sau cei cu ochii saşii,
Privesc paşii mei din urmă presăraţi cu poezii,
Privesc stelele prin ruga rugii busuiocului
Cu agheasmă să-mi sfinţească sufletul norocului.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rutină

Suferinţa şi bucuria vin
Din neatinse cereşti constelaţii
Îndepărtând sau apropiind urmele
Armoniilor interioare.

Poverile şi împlinirile înfloresc
În zborul fără de sfârşit
A adevărului.

Lacrimile liniştii
Obosesc poarta vindecării
Rătăcită în soartă.

Mama îşi tulbură
Cuminţenia sufletului
Când poveştile
Nu mai sunt
Ascultate.

Acum suferinţa

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-a îmbolnăvit poezia

S-a îmbolnăvit poezia omenirii,
Respiră greoi,
Are spută în litere,
Tuşeşte pe buzele cititorului,
Spatele îi este cocoşat de silabe...
Abia o mai ţin aripile-n zbor,
Picioarele metrice cad în neant.
Mi-e milă de ochii plecaţi în lumină,
Aşa că adun poezia omenirii
În raniţa ciuruită a cerului
Şi merg în genunchi
La vraciul universal.
Îi ascult cuvintele ritmate,
Curăţ izvodul încercărilor,
Adun flori de tei din pletele Escului,
Le macin în disperarea timpului
Ştrangulat de raze de Luceafăr,
Fac prişniţă din colb poetic
Şi o tămăduiesc uşor
Cu epitete şi metafore,

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-avem sub tălpi, nu apă, ci pământ

În derivă sufletul naufragiază,
Lumea-i oceanul în care vibrează
Şi când e furtună, şi când e comoară,
Pusă-n palme pentru prima oară.

Un singur loc mă ţine ancorat
La pieptul tău fierbinte şi-ncărcat
Cu stele ce plutesc din cer în ochii tăi:
Cărarea amintirii din ascunse văi.

Poteca cea flămândă a iubirii noastre
Întinde stindardul din iedere albastre,
Ne pune leac în vise pentru trăinicie
Unde heruvimii cer sângelui moşie,

Cu iarbă verde, cu păsări prinse-n zbor,
Cu floarea fericirii ce-aduce vieţii dor,
Cu prinderea de mână şi intrarea-n joc
Să înălţăm derivei altarul de noroc.

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să crezi că te-oi iubi şi mort

O zi cu soare în priviri
Pătrunde-n sufletul de rouă
Ţesând profundele zvâcniri
Sub carapace nouă.

Va fi frumos, un curcubeu
De vise în plin rod
Şi vom zidi şi amintiri
Sub cruce, la prohod.

Până atunci ţi-oi dărui
Doar nebunii cochete
Încât să crezi că te-oi iubi
Şi mort, pe îndelete!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să iubim m-ascund cu tine

M-am ascuns în taina nopţii
Într-o coajă de alun,
Tu m-ai căutat în umbre
Pe-un afet rece de tun.

Stelele s-aprind în gură,
Fac din raze semn cu semn,
Pe grumazul unei clipe
Spânzurate-n miez de lemn.

M-am ascuns într-o oglindă,
În grădina ei cu flori,
Tu ai pus în măr otravă
Fluturii să mi-i omori.

S-a topit şi miezul nopţii
În retorta din priviri,
M-a secat din nou izvorul
Presupuselor iubiri.

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ne iubim la nesfârşit...

Te presimt ca un miracol,
Îmi râzi în gând, îmi vii în vis,
Îmi spui că fericirea-n doi
E starea care ne-a cuprins.

Presari săruturi peste flori,
Pe facebook mi le pui, iubire,
Mă însoţeşti oriunde merg,
Eşti armonie şi mărire.

Eu sunt izvor şi-ţi sunt speranţă,
Un curcubeu de reflectare,
Mai bine-ar fi să fim un zbor
Rotit în cer de-o sărutare.

Să ne schiţăm pe-o stea popas,
O contopire pentru-o clipă,
Să ne iubim la nesfârşit
Iluminând fără risipă!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ne privim în ochi

Dumnezeu a pus în palme inima
Să-i sorbim licoarea dulcelui alint,
În creuzetul vieţii s-o simţim ca stea
Adusă în iubire cu raze-n infinit.

Ne învârtim frumos în propria viaţă,
Pe rând, sau nu, chiar în clepsidra pură,
Că tot ce arde-n noi e-o dimineaţă
Cu muguri puşi să crească şi în zgură.

Tu eşti steaua ce-a răsărit în vis
Să ne privim în ochi clipă de clipă,
Să-ţi mulţumesc pentru eternul zbor,
Cu inima-nălţată în doi, sub o aripă!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu pierd visele

Să nu pierd visele
Am pus ochii-n călimară
Să se albăstrească
La noi, aici, în ţară.

S-a albăstrit retina
Şi albul ei din jur,
Nu mi-a ajuns culoarea,
Am început să fur.

Am furat câmpiei
Şi cerului destul,
În clătinări nocturne
De hău am fost sătul.

Am străbătut caişii
Şi florile de colţ,
M-am înălţat pe munte
Să-i pun câte un bolţ.

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!