Marin Moscu

Să ştii c-am fost şi-oi reveni...

Noaptea bună între flori
S-a culcat. Visează.
Îngerii sub gene-adânci
Zboară. Se distrează.

Trec clipe în ticăit
Prin ceasuri abisale,
Sângele măsoară-n gând
Plăcerile carnale.

Un trandafir şi alte flori
Mângâie visul lin,
O lacrimă aş vrea să fiu
În ochiul tău senin.

Să-ngenunchez într-un sărut
La gura-ţi cu petale,
Apoi să zbor în ceru-nalt
Cu dorurile tale.

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să te-ntâlnesc chiar într-un vis

Mă risipesc în privirea ta
Cum lumina în Calea Lactee
Pe unde trece desculţ
O umbră de vis şi-o femeie.

Mă risipesc în fluturii vioi,
În inima dulce-a iubirii,
Mă prinzi cu aripa pliată
În tânguirea izbăvirii.

Mă risipesc, mă risipesc
Şi mă frământ ca o Lactee,
Să te-ntâlnesc chiar într-un vis
Cu tot cu umbra ta femeie!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ţes iubirea ce s-aprinde

Fur timpului furca depărtării,
Caierele lui din veşnicii de ani
Le ţes în secunda fericirii mele,
Painjeniş de frunze sub platani.

Degetele sângerează-a toamnă,
Un surâs s-apropie în taină,
S-a întâmplat s-apari în prag
Doinind într-a iubirii haină.

Ne-am prins în hora ghiduşiei,
Am pus o floare sub genunchi,
Poemele ne-au dat târcoale
Şi tu, ca iedera pe trunchi.

În pârgul vieţii mi-ai adus
Culoare peste umbra mea
Şi multă, multă poeziei
Ce urcă-n cer precum o stea.

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să zburăm spre stele...

Sunt cu ochii pe tine,
Nu-mi părăsi speranţa,
Nu ieşi pe uşa
Unde-i lipsă clanţa.

Mai bine intră-n mine,
În domul de iubire,
Te voi simţi un înger
Cu zbor în prelungire.

Ne-om ostoi în farmec
Din ochii tăi ţâşnind,
Aş vrea să-mi fie viaţă
Un dulce labirint.

Să ne ascundem gesturi
În fapte împlinite,
În ochii tăi doar stele
Ce mă ating, fierbinte.

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Salonul 209

Au înnebunit dinţii circularului,
Muşcă degetele din aripa rotirii,
Salonul 209 paşnic mă aşează
Sub clepsidra de sânge-a nemuririi.

Câinele aleargă cu petele pe bot
Sub circularul care înnoptează,
Tu nu ştii, doar el presimte
Cum degete lipite se înnobilează.

Palma înflorită se-nvârte după ax,
Inima privirii răzbate de uimire,
Doctore, Salonul va rămâne
Clepsidra care curge-n amintire!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sânge şi os de român

Născut în urbe sau cătun
Sunt mândru, Doamne, că-s român,
În oase port romani şi daci,
În sânge cântecele dragi.

Port curcubeu-n trei culori,
Pun pe morminte mii de flori,
Mă-nalţ pe munţii plini de soare,
Înot pe valurile din mare.

Sunt spuma crezului şi-a vieţii
Pe orizontul dimineţii,
Sunt un simbol de libertate,
Dorinţă veşnic de dreptate.

Oricând sunt vatra de jeratic
Ce arde-n energie static,
Dar sunt o energie-n toi
Când ţara-i zid făcut din noi.

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sângele visului

Sângele meu doarme în vertebrele visurilor tale,
Cuiele Coloanei Infinite privesc din palmele învierilor,
Izvorul Tămăduirii adună la Cina de Taină culorile
Pentru clipa supusă dumnezeirii şi încercărilor.

Bem o cafea cu ochii cât zaţul de soare în hubloul din noi,
Aburul tăcerii, ceaşca totemurilor se sparge-n curcubeu,
Răsună orizontul în trecerea din vertebră în vertebră
Prin zborul îngerilor ce au spaţiul timpului, sângelui meu.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sânii muşcaţi de maci

Şi aş pleca, luna răsare,
Ne strânge-n braţele-i de raze,
Noi ne grăbim, răbdare n-are
Nici crucea dulcilor extaze.

Pornim mereu morişca vieţii,
Ne-nvârte timpul ei pe loc,
Din seară-n crugul dimineţii
Iubirea-n inimă ia foc.

Şi ardem fulgere şi smirnă,
Şi nu jelim pentru prezent,
Jelim că n-o să mai rămână
De-atâta ars un compliment.

E dimineaţă sus, pe munte,
Tu te îmbraci şi nu te-mbraci,
Eu visele le am cusute
În sânii tăi muşcaţi de maci!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şansa să port mâna stângă în ghips

Şansa să port mâna stângă în ghips
Înaintea cuvintelor rotunjite în vis,
Cu iluzii puse în cumpene uzate
De aripi respirate în zboruri înalte,

Şansa să-mi privesc inima cu durere
Prin jurăminte înmuiate-n tăcere,
A fost şi este un şirag din zile amare
Unse cu uleiuri prelinse din soare.

Nimic nu poate să mişte-n greşeală
Decât luminiţa ce ochi-mi înşeală.
Am pierdut distanţa circular – realitate,
Sângele ţâşneşte din degetele retezate.

Aţe catgut se cos în loc de inele,
Umflăturile cresc în nopţi fără stele,
Mirosul amintirii e-n nară de câine
Care latră la cer, se roagă la tine.

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sapa sfârâie-n ţărână...

Sapa sfârâie-n ţărână,
Iarba cade supărată,
Rodul gliei râde-n soare
Când e mângâiat de-o fată.

Soarele-i pozează sânii,
Picioarele tatuate,
Într-un zbor de frumuseţe
Rupt din aripă de carte.

Sfârâie sapa-n ţărână,
Râde mândra durdulie,
I-aş săpa toată ţarina
De mi-ar da guriţa mie.

Soarele clipeşte-n ceruri,
Îngerii zboară în stol,
Mă lasă să mângâi sânii,
Tatuaju-i, trupul gol.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!