Poezii de Marin Moscu, pagina 70
Sufletul vrea chirie
Sufletul vrea chiria trupului,
Trupul caută gravitația pământului,
Rădăcinile gândului se coc în algele stelelor
Încrustate în fulgere de lumină.
Leagănul tristeții face scut
În rana despărțirii.
Între vorbe și tăcere
Duhovnicul păzește
Uitarea de anafură și tămâie!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Sună telefonul, sună...
Sună telefonul, sună cu emoții răscolite,
Glasul tău este departe, de tine mi-aduc aminte...
Spiritul îmi este ludic, te port în a mea trăire,
Chiar de depărtarea-i mare, cu suspensii de iubire...
N-am pus puncte de uitare pentru exclamație,
Existența îmi frământă visele cu grație...
Sună telefonul, sună, te simt atât de aproape
Încât zările se fac flăcări vii în vad de ape...
O majusculă răsare în cel mai frumos cuvânt,
Este I de la iubire, cât iubire-i pe pământ!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt semnul tău de întrebare
În mine-mbobocește timpul
Venit din ochii tăi de stele,
Mă tot cuprinde, crește dorul
Și ne ascundem printre ele.
Mă năpădesc din amintire
Frumoase clipele trăite
Și sufletul mereu mă arde,
Rămân pe căi nedeslușite.
Urmează raza lungă-a rugii,
Devastatoare în chemare,
Deși rămâi iubirea mea,
Sunt semnul tău de întrebare!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt semnul tău de întrebare
În mine-mbobocește timpul
Venit din ochii tăi de stele,
Mă tot cuprinde, crește dorul
Și ne ascundem printre ele.
Mă năpădesc din amintire
Frumoase clipele trăite
Și sufletul mereu mă arde,
Rămân pe căi nedeslușite.
Urmează raza lungă-a rugii,
Devastatoare în chemare,
Deși rămâi iubirea mea,
Sunt semnul tău de întrebare!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suntem totul și, totuși, nimic...
Vântul cu aripile cât toate zările
Astupă cu frunze cărările,
Distanța se mărește mereu,
Dorul iubirii devine mai greu,
Viața devine povară ascunsă
În izvorul cu putere redusă.
Acesta-i destinul zidit între noi,
Suflete luminând în torsuri greoi,
Răsuciri incomode, priviri pe fereastră,
Mușcă privirea din zarea albastră,
Suntem depărtarea ascunsă în noapte,
Suntem răsăritul ce plânge în șoapte...
Suntem totul, nimic nu suntem,
Îndrumă-ne, Doamne, cât mai putem
Să iubim la rându-ne fierbinte și vioi,
Să nu fim numai în gânduri câte doi,
Să fim în realitate cotidiană iubiți,
Dă-ne aripi să nu fim despărțiți!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Surâs cu vise șterse
Femeia atrăgătoare este și bună, și deșteaptă,
Cu un surâs sublim în poartă te așteaptă...
Te ia de mână, te duce, îmbrățișându-te, în casă,
Te-mbracă în vise, te-așează la masă...
Îți spune povestea iubirii ce crede în ea,
Te convinge că-n inimă poartă o singură stea...
Că-n cerul din curte ești îngerul ce steaua-i culege
Și surâsul superb cu vise i-l șterge!...
poezie de Marin Moscu
Adăugat de m
Comentează! | Votează! | Copiază!
Surâsul tău...
În regatul florilor albinele
Au aripile unse cu miere,
Tu le admiri spunând poezii
La urdinișul stelar, cu plăcere.
Blândețea îți rămâne aripă
Pe raza încărcată cu lumină,
Dragostea lor împărtășești
Sub crucea iubirii divină.
Mi-i dor de dor și îndrăznesc,
În vaierul de maximă plăcere,
Să-ți cer favoruri când tu spui
Că arzi în vise și mistere:
Îți cer un fluturaș și o albină,
Și inima, regatul, ce mă-mbie
Să te-nsoțesc acolo unde
Surâsul tău de miere-i poezie!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tablou
Tablou cu nuri în acolade
Din care curg fulgere moi
Cu dinții de ieduți de lapte
Născuți în ierburi și-n noroi.
Tablou cu vise răstignite
În cuie de lumini adânci
Pătrunse pe neocolite
În coastele ce stau pe brânci.
Tablou cu țara și cu tine,
Șuvoi ce curge stând în loc
Pe-ntins de lacrimi și suspine
În liniștea fără noroc.
Tablou cu inima în groapa
Celor cu aripi de nisip
Jucându-se vârtos cu sapa
În ochiul meu, sculptându-ți chip!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăinuire
Cine-i raza frumuseții
Ce adapă căprioare,
Din adâncurile cetății
Unde stau aripi să zboare?
Aș fura-o-n clipa rară
Să încălecăm un cal,
Să fugim pe drum de țară,
Unde doru-i vertical,
Să plecăm în lumea mare
Păstrând sfântă tăinuire,
Ea, o minunată floare,
Eu, poetu-i din iubire!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Taraba destinelor
În mine ard
Întâmplări inegale,
Cifrele raiului
Se inversează,
O dâră de fluturi
Urcă în cer
Semnul de carte
Din care
S-a inspirat
Biblia
Copilăriei noastre
Rătăcită
În rugăciunile
Spuse în gând
Cu admirabilă
Tăcere.
Atingem
Spinii înfloriți
Pe genunchii
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Marin Moscu, adresa este:
