Marius Robu

La depărtări de ani-iubire

De ziua celor ce iubesc,
Nu se acordă importanţă
Felului cum sărbătoresc
Îndrăgostiţii la distanţă...

Cum n-o pot face, mai ales,
Decât în vis, în plan real
Zâmbind cu mult subînţeles,
Dar în ascuns, paradoxal

Sau poate numai încurcat,
Ştiind că e şi ziua lor,
Se duc şi plâng dezacordat,
Şi unul câte unul mor...

Dar nu pe rând, ci simultan,
La o lungime pe o scară
Echivalentul unui an,
Încât obişnuit să pară

[...] Citeşte tot

poezie de Marius Robu din Suflet la troc (13 februarie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La semănat de praf de stele

Când mă gândesc la tine zbor,
Ai semănat aripi în mine
Şi m-ai lăsat încet să mor,
Grăbindu-te să-ţi fie bine.

Când mă gândesc la tine cad,
Ai semănat în mine pietre,
Pe care le-ai furat din vad
Şi le-ai zidit cu foc în vetre.

Când mă gândesc la tine ard,
M-asemăn unui meteor;
Mi-ar trebui un miliard
De ani cereşti, să scap de dor.

Din ochii tăi murind subit,
Să pot de-a pururi accepta
C-am fost doar un meteorit
De lacrimi pe retina ta.

poezie de Marius Robu din Degeaba
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lăcaşul viselor de noapte

Visele de noapte sunt mai ruşinoase,
Vin după apusul soarelui, să plece
Până să răsară, monahii sfioase
Care ştiu că viaţa precum visul trece.

Nu deschide ochii, vreau să mai trăiesc!
Locul meu pe lume - doar visarea ta,
Ziulica toată stau şi mă gândesc:
Visele de noapte, ziua unde-or sta?

Cred că e un fel de mânăstire,
Unde se trăieşte cu iubire.

poezie de Marius Robu din Suflet la troc (21 septembrie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Laleaua cu spini

Deşi în aparenţă nu se apropia niciun eveniment
Ai primit o floare de la cineva care ţi-a spus:
Ridică-te şi fii!
Cred că era un trandafir, căci tu i-ai rupt mai întâi
Spinii
Spunându-i că nu ştii ce vrei, ce vrea
Că toată viaţa ai visat o floare, dar lalea
Apoi ai vrut să-i schimbi culoarea şi mirosul.
Parfum, vopsea
Nu te-ai oprit
L-ai tuns ca pe lalea, l-ai ciumpăvit
Şi l-ai certat că n-a venit la timp, şi l-ai hulit
Că nu se poate, că floarea ta şi-a revenit
Şi asta datorită ţie
Că vei rămâne pân'la moarte fidelă mamă şi soţie...
Trandafirul ajuns lalea
Tăcea
Până când i-ai spus, într-o zi
Că ţie nu ţi-a plăcut la el
Cel mai mult şi mai mult

[...] Citeşte tot

poezie de Marius Robu din Pacoste de dragoste
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lapsus poeticus

Un poet care nu scrie
E ca o viţă de vie,
La ceas de toamnă târzie,
Cu struguri plecaţi să fie

Vin;
Chin
Din
Plin.

Un poet ce nu compune
E ca un prun fără prune,
Ce-au plecat să fie bune
De băut... Cum i se spune?

poezie de Marius Robu (6 septembrie 2022)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lauda ochilor

Ochilor, voi ştiţi de ce se-nvârteşte Pământul?
Ca să vedeţi voi mereu alte stele
Şi cerul întreţine ghirlande licurinde
Ţinând aprinse toate stelele
Care se-ntrec să fie nevăzute
Ca fetele mari la măritat
Şi tot universul e cu ochii pe voi,
Ochilor. Pe planeta asta cu
Miliarde de oglinzi în care
Se găteşte lumina.
Să mai vorbesc de iarbă, de păsări
Sau de flori? Pentru voi sunt, ochilor.
Norii sunt pentru ochi. Dar tunetul?
Pe el n-aveţi ochi să-l vedeţi,
Cu toate că vă face şi el poze cu blitzul.
Sunetul a rămas al urechii.
Restul e pentru ochi.

poezie de Marius Robu din Pacoste de dragoste (23 septembrie 2009)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legea gravitaţiei

Stropii de ploaie de pe geamul meu,
Îngeri mărunţi, trimişi de Dumnezeu,
Ca nişte ochi care se scurg privind
La mine, când, cedând, în pat mă-ntind

Orizontal, iar ei, pe verticale...
Şiroaie de coloane vertebrale.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lele Floare

Mi-e dor de picioa
Rele tale goa,
Le-aş privi cu foa
Me de lup. Târcoa
Le-aş da la mioa
Rele de sub poa
Lele tale, Floa!

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Loc de rugă

Azi, în genunchi, în faţa ta,
Genunchii să-ţi pot săruta,
Căci eşti în fustă, vreau să stau,
Cu dinţii poalele să-ţi dau
Mai sus, cu buzele apoi
Să îţi sărut genunchii goi.

Azi, în genunchi, în faţa ta,
Genunchii să-ţi pot asculta,
Căci eşti în fustă, să-mi lipesc
Urechile să mi-aciuiesc
Între genunchii-ţi, să mă strângi
Până-mi vor spune de ce plângi.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luceafărul de dimineaţă

Luceafărul de dimineaţă,
Un emisar al soarelui,
Sclipind iscoditor în faţă,
Zâmbindu-i feţei omului.

Căci fiecărui om ce-l vede,
Îi face semn din ochi îndată,
Pe care soarele îl crede
Şi mai răsare înc-o dată.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!