Poezii de Marius Robu, pagina 58
Povestea uitării la marginea mării
Răsărise luna și murise timpul
Ce frumoasă noapte plină de tăcere
Se-auzea doar marea sărutând nisipul
Valul care vine, valul care piere.
Luna răsărise, dar murise valul
Niciodată marea nu va mai visa
La străine țărmuri părăsindu-și malul
Și-o credea nisipul pe iubita sa.
Răsărise luna și murise marea
Și plângea nisipul sărutat mereu
Îți ador sărutul și-ți urmez chemarea
Și te cred iubito ca pe Dumnezeu...
S-a sfârșit povestea și ne-am dat uitării
Mai puteam o viață să trăim în doi
Ce păcat iubito că la țărmul mării
Luna răsărise, dar murisem noi.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Praznic
Ca unui pusnic de o liturghie
Mi-e dor de gura ta duminica,
O săptămână e o veșnicie
În care nu mă pot cumineca.
Și precum fiarei pândind o pradă
Îmi salivează ochii de tine,
Buzele mele vor să te vadă,
Șterse de limba ce-aude bine...
Și toate simțurile-ndată,
Ca niște pui flămânzi de leu,
Te vor, bucată cu bucată,
Ca pusnicul pe Dumnezeu.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Prea mult puțin
Sunt prea mult pentru ce am,
Am prea mult pentru ce sunt;
Ochii mei, cernuți prin geam,
Te iubesc mărunt, mărunt...
Și ce mic mă văd când pasul
Mă trimite-n depărtare;
Numai sufletul, rămasul,
Te iubește mare, mare...
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Prefacere, prefăcătură
Nopțile mele
Sunt zile grele
Trec anevoie
Mă simt ca Noe
Și crești noianul
Este cât oceanul
Iar sufletul pește
Se face, trăiește.
poezie de Marius Robu din Carte de bucăți (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Prezența absenței
Iau medicamente pe inima goală
Și de scap de una, dau de altă boală...
Troacă mi-e de tine pieptul, nemilos
Pumnul care-l bate crud și sângeros.
Iau medicamente să n-aud în pernă
Sau în cap absența-ți veșnică, eternă
Și nemuritoare și dumnezeiască...
Motive din care n-are să lipsească.
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (12 februarie 2015)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvară crudă
Mă tăvălesc în chinuri când vine primăvara,
De dorul tău, minune cu sâni ca tămâioara
Și simt față de tine ce simte căprioara
Față de iedu-i fraged, când îl pândește fiara.
Mă tăvălesc în chinuri ca bobul când răsare,
De dorul tău, ca râul când loc în matcă n-are;
Nu știu dacă iubirea din mine-acum răsare
Sau e-ncolțită, dându-și, crud, ultima suflere.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Primul pas al frunzelor
Frunze tinere dansează
În bătaia vântului.
Tac, văzând cum exersează
Primii pași ai dansului
La care vor fi chemate
În curând, ca niște fete,
La primul dans invitate,
Visătoare și cochete...
Vântul e primul băiat
Al frunzelor-domnișoare;
Cât mai au de așteptat
Fetele, e o-ntrebare
De-al cărei răspuns rămâi,
Primăvara, o himeră:
Cariera mai întâi;
Frunzele n-au carieră?
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu (25 aprilie 2016)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Privind coperta cărții "Un ficior de plai" de Laurian Ionică
Câte drugi ai în lădiță,
Dragul meu ficior de plai!
Ce femeie sau fetiță
N-a vrea un porumb să-i dai?
Sus, văd un obraz subțire
Și-un păr alb de amintire,
Jos de tot, mi se arată
Două rădăcini de-odată.
La mijloc, ții să se vadă
Că balaurul din ladă,
La nevoie, dacă-i, are,
Capete... nevoie mare.
Tot cenaclul vede bine,
După o numărătoare,
Că ți-ai pus drugile bine:
Una pentru fiecare.
[...] Citește tot
poezie satirică de Marius Robu din revista "Cugetul"
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Prohodul asimptotei temporale
Mă caut în părinții mei
Și văd că sunt puțin din ei,
Mă caut în copii, apoi
Și sunt puțin în amândoi,
Mă caut mai târziu în tine
Și sunt puțin. Puțin, dar bine.
În mine mă găsesc decât
Când voi mă căutați, încât
Mă voi găsi tot mai puțin
În vecii vecilor. Amin.
poezie de Marius Robu din Aproape alb
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Promoție de post
Suntem în postul mare,
Dar eu îl țin mai mic:
Mi-am dat o dezlegare
La tot și la nimic.
Mi-am cumpărat iertarea
Când nu s-a căutat;
Să vină Sărbătoarea,
Eu n-am niciun păcat!
Spunea, pe vremuri, mama
Că omul gospodar
Nu dă cu gloata iama
Și-și face iarna car...
Nu vă mai spun ce zise
Și tata, ca bărbat;
Promoția de vise
Deja s-a terminat.
poezie de Marius Robu (20 noiembrie 2012)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Marius Robu, adresa este:
