Poezii de Mihai Casalean
Parintii
E simplu să vorbești în neștiință
Să aberezi spunând că e usor
Să nu mai ai părinții în ființă
Și să îi vezi pe ei atunci când mor.
O! Tu bravezi frate stimat
Tu vrei să pari în fața tuturor
Un om care nu este-ngenunchiat
Văzându-i pe părinții care-i mor.
Tu ai impresia, fiară fără suflet
Că ei o să trăiască infinit
Dar află că acum, cât citești asta
Părinții tăi, in chinuri au murit...
poezie de Mihai Casalean (16 martie 2020)
Adăugat de Mihai Casalean
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul, cainele si Dumnezeu
Pe marginea drumului
Zace trupul cainelui
De masina ieri zdrobit
Ignorat si parasit.
Dar iata un om apare
In genunchi cere iertare
Era noapte nu vedea
Cainele trecand strada.
Si deodata cerul gri
Izgoneste toti norii
Si de sus coboar' agale
Imparatul cel mai mare.
El atinge cainele
Ii dispar si ranile
Si se-aude speriat
Al catelului latrat.
[...] Citește tot
poezie de Mihai Casalean (8 iulie 2017)
Adăugat de casamih
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce este femeia?
Multe întrebări ne frământă de ani
Unele despre viață altele despre bani
Toate au răspuns mai puțin aceia
Anume-ntrebarea: Ce este femeia?
Unii poeți zic că este o ușă
Alții că eo zeiț-o păpușă
Eu zic mult mai simplu
Pe-un ton liniar
Femeia este un pat de spital.
[...] Citește tot
poezie de Mihai Casalean (18 martie 2020)
Adăugat de Mihai Casalean
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Mihai Casalean, adresa este: