Poezii de Mircea Popișter
* * *
Mergând după adevăr, nu obosești;
Alergând după bani, nu trăiești;
Cunoscând iubirea, nu rănești.
poezie de Mircea Popișter
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragostea mea
Singur si pierdut,
Am decazut in durere,
Ce ma tine ca detinut,
Pe insula numita tacere.
Cu sufletul trist si indurerat,
Strig si blestem intr'una,
Cum de mie mii s'a intamplat?
Sa nu pot iubi pe nimeni, nici macar una?
Vreau sa o simt,
Vreau sa o iubesc,
Dar de ce ma mint?
Cand de fapt pe nimeni nu intalnesc..
Ce sa fac?
Unde sa ma duc?
Spune'mi te rog Doamne un leac,
Sau arata'mi pe unde s'o apuc!
[...] Citește tot
poezie de Mircea Popișter
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Expersii
Un capitol nou a început,
Șterg totul din urmă, gata,
Pun în minte cel mai falnic scut,
Și ies în lumea asta ce-i făcută de-a gata.
Dar sunt atacat încontinuu cu săgeți,
Vin din toate părțile,
"- De ce în mine tot trageți?"
Cu ale voastre expresii umile?
Nu am scos din teacă sabia cuvintelor,
Pentru a începe un război al vorbelor,
Așa că vă ordon să încetați acum!
Fiindcă în final, nu veți câștiga nicicum!
Armistițiul nu a fost acceptat,
Și așa am intrat în război,
Unde am luptat, luptat,
Zile, nopți, prin soare și prin ploi.
[...] Citește tot
poezie de Mircea Popișter
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sentință la adevăr
Între adevăr și minciună,
Există un gând
Care poate face lumea mai bună,
Sau să o mențină cum este acum, plângând.
Degeaba cerul este albastru,
Viața nu pare să fie roz,
Toți parcă prevestesc dezastru,
Dar le pasă? Da, de un câștig la loz.
Natura moare încet,
Pământul nu mai rodește,
Ele nu pot fi lipite cu aracet,
Dar omul? Mai gândește?
Se așteaptă o minune,
Și pare că a venit,
Instanța strigă: "Evaziune!!"
Și pușcăria: "Bine ai venit!!"
[...] Citește tot
poezie de Mircea Popișter
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Mircea Popișter, adresa este: