Poezii de Mirela Minuța Alexa
Aș fi o lăcrămioară
De-ar fi, în caldă primăvară,
În flori de mai să mă desfoi,
M-aș întrupa în lăcrămioară,
În palma ta să mă răsfoi;
În zori, în diamant de rouă,
Să-ți mângâi umedul obraz,
Noaptea, sub clar de lună nouă,
Să mă topesc pe-al tău grumaz;
De-ar fi,n senină primăvară,
În flori de mai să înfloresc,
Aș fi o dalbă lăcrămioară,
Cu-aroma mea să te-amețesc;
Cu vântul aș valsa spre seară,
Plutind până la geamul tău,
Să-ți îndulcesc buzele iară
Cu-nmiresmat nectarul meu;
[...] Citește tot
poezie de Mirela Minuța Alexa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
... în ochiul unui vis
Mă sorbi când ne-ntâlnim, inopinat,
În câte-un vis croit de-aceleași stele;
Faci scut din norii străvezii, mânat
De-un dor aprins în scripete de iele.
Priviri avide rup veșmântul fin,
Ce mângâie sâni născători de tină...
Și mă dezbraci, puțin, câte puțin,
Cu ochii însetați și plini de vină.
Spre pântec, gândul se disipă lent...
Pe rugu'-ncins, e scrum orice idee
De-a trece prin cel vis incandescent
În trupul meu fierbinte de femeie.
Ard clipe vii în ochiul unui vis
Repetitiv, strivit de vanitate...
Cenușă fumegândă pe-un zapis,
În urna unor doruri timorate.
poezie de Mirela Minuța Alexa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
... O firmitură de iubire
Spune, cum pot să te cobor din gânduri,
Să poposești în lumea mea reală,
Din visuri să te smulg când faci escală
În nopți însingurate, rânduri, rânduri...
De-ar fi un singur ceas să facem trocul
Să-mi simți a sufletului răscolire,
Râvnind la firmitura de iubire
Ce-ar stinge inimii o clipă focul,
Atunci ai înțelege-a mea simțire
Și dragostea ce mistuie-n ființă,
Strivită între patimi și dorință,
Doar pentru-o firmitură de iubire
poezie de Mirela Minuța Alexa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am învățat să îți iubesc iubirea
Am învățat să îți iubesc iubirea,
Deși eu doar fărâme-ntind spre tine.
La pieptu-ți cald simt liniște, mi-e bine,
Prin ochii tăi îmi văd înmugurirea.
Mi-ai preschimbat o lacrimă-n rubine
Ce și-au aflat în slove mântuirea...
Am învățat să îți iubesc iubirea,
Deși eu doar fărâme-ntind spre tine.
M-ai apărat, loial, chiar și de mine,
Când, uneori, a triumfat mâhnirea;
Ai luminat, din rău, bobul de bine
Ce poate să-ncolțească fericirea...
Am învățat să îți iubesc iubirea!
rondel de Mirela Minuța Alexa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorințe
Tu mă știi precum mă știi: mândră, tandră, voluptoasă,
Veșnic pusă pe șotii, veselă, copilăroasă,
Dar te-ncânt așa cum sunt, nebunatică, acidă,
Mierea mi-ai gusta flămând din scăfița bicuspidă,
Să-ți încerci... ai încerca arcul tău de arc de cerc
Să scruteze matca mea, când prin vene îți alerg.
Mă chemi, cum m-ai tot chemat, mai temeinic, mai în șoapte,
La preludiul mult visat, să guști merele necoapte...
Te roșești când mă dorești despuiată și obscenă,
Tainele să-mi răscolești pătimaș și fără jenă.
Tu mă vrei, de mult mă vrei, ca un lup flămând de carne...
Să te-nfrupți din nurii mei, goală de sfieli și haine
Și te frângi de când îmi plângi sărutarea, fără lacrimi,
Te topești, te pierzi, te scurgi, arzi ca rug aprins de patimi.
Dar nicicând n-ai avut gând... mult venusta jinduită...
Perpelită-i ea, la rând, pe-același rug pironită.
poezie de Mirela Minuța Alexa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragoste nebună
Mai ține-mă în brațe, strâns, iubire,
Mireasma pielii calde s-o degust,
Cu gura adunând, încet, safire
Ce lunecă pe umărul venust!
Să înflorească între noi amorul,
Precum izvorul limpede curgând,
Să îmi astâmpăr patima și dorul
Ce-au pus antet pe inimă și gând...
Sub degetele umede palpită
Sânii-nmuguriți în desfătare,
Buzele fragă mă poartă-n ispită,
Topindu-mă-n dulce sărutare.
Ne rătăcim în dragoste nebună,
Dincolo de-mbrățișări virgine,
Înlănțuit în patima păgână,
Supus, trupul stă să ți se-nchine.
poezie de Mirela Minuța Alexa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Focul iubirii
Am scăpărat amnaru-ntr-o privire,
Crezând că-i putem controla văpaia,
Focul ne-a-nvăluit într-o clipire,
Nu l-am oprit nici eu, nici tu, nici ploaia,
Ne-a mistuit și primăveri și toamne,
Deasupră-ne au plâns scântei albastre,
Au lăcrimat chiar sfinții din icoane,
Înduioșați de chinurile noastre.
S-au strâns în nori invidii temerare,
Au fulgerat, mizând c-or să-l învingă,
Cercarea lor l-au întețit mai tare,
Dar, cine focul dragostei să-l stingă?
Ne-am depărtat. Speram, în amăgire,
Că-i scrumul cel ce încă ne mai frige,
Dar, ce naivi! Aprins într-o iubire,
Doar moartea focu-acesta-l poate stinge.
poezie de Mirela Minuța Alexa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La margine de gânduri
Urmează zboru-albastru printre fluturi
De îți apasă-n suflet dorul greu,
Așterne-mă la margine de gânduri,
Pe-un vis brodat din flori de curcubeu.
Când tainele și-o despleti-nserarea
Și dragostea-n simțiri va pune bir,
Hrănește-mi buzele cu sărutarea
Ce mă-nfioară până la delir.
La sânu-ți cald sunt ca un prunc în pântec,
În ochii limpezi, apă de izvor,
Pe buze moi, viers dulce într-un cântec
Șoptit în nopți toride de amor.
Curgi râu curat ce-n drum spre împlinire
În urmă lasă pietre și noroi,
S-ajungi iubire limpede la mine
Când luna țese stele pentru noi.
poezie de Mirela Minuța Alexa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lacrimi de gheață
Un foc întețit doar în vise,
Pasând depărtării pricină,
Se mistuie-n propria-i vină,
Scântei sub ninsoare ucise.
Și-mi fumegă-n inimă spuze,
În gând amintiri, stalactite...
Sunt lacrimi de gheață, iubite,
Poeme-mpietrite pe buze.
Și-atâtea iubiri ne-mplinite
Se scurg în clepsidre păgâne,
Târând, peste vreme, ruine,
Zăbrele de temeri, iubite.
Nu poate rămâne văpaie
Când nu mai există jăratic,
Un viscol mai suflă tomnatic
Prin culpa, din suflet, greoaie.
poezie de Mirela Minuța Alexa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mâine, sigur mă vei iubi la fel?
În seara asta ești al meu în întregime
răsfățându-mă cu dragostea ta
și dulci poeme de iubire,
În seara asta magică
dragostea strălucește în privirea ta
Dar mâine, sigur mă vei iubi la fel?
Luceferii din ai tăi ochi
vor lumina la fel îmbrățișarea noastră
sau ceea ce simți acum
e doar o un capriciu, o plăcere de moment,
iar mâine vei deschide ușa inimii
altei iubiri pătimașe?
În seara asta magnifică
tăcerile grăiesc vibrând în ecouri
și inimile noastre își vorbesc și se-nțeleg.
Îți simt vârful degetelor desenându-mi trupul
și mă întreb dacă-i aievea sau visez,
iar mâine, în zori,, voi îmbrățișa doar așternutul rece?
[...] Citește tot
poezie de Mirela Minuța Alexa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Mirela Minuța Alexa, adresa este: