Poezii de Nicolai Tăicuțu
Ritual...
nu e păcat
când revenirea din orbire îmi cere
să aridic capace la sicrie
o dată la șapte ani și
nici profanare nu se cheamă
când os alb, strălucitor,
îmi străpunge genunchiul
și osul frunții totodată.
poezie de Nicolai Tăicuțu din Pasămite
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem
în dimineața aceasta câmpia
e nud de femeie-mplinită
prin care trece, rumenindu-l,
nisipul bobului de rouă.
poezie de Nicolai Tăicuțu din Pasămite
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără titlu, întru păstrarea tainei
când tu îmi deschizi poarta,
umbra florilor foșnește
și se retrage timid
printre scândurile gardului,
dincolo de noi, să nu deranjeze.
poezie de Nicolai Tăicuțu din Pasămite
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Nicolai Tăicuțu, adresa este: