Subiecte | Titluri: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

Viorel Muha

Poezii de Viorel Muha, pagina 17

Asta sunt eu!

nu vreau un număr pe umăr
nici între copacii pădurii să rămân
nu vreau să număr cuvinte
de la un ieri până la un altfel
de-a fi, astăzi, chiar eu
pe stradă, pe sticlă sau în revistă
nu vreau formă
numelui meu sau un altfel de-a fi privită
nici în iatace de taină să fiu dezgolită
cu ochi de monezi atrasă și grav
apoi pe viață rănită
și totuși... viața mă obligă
să merg spre viitor și asta
o fac cum veau eu
voi nu sunteți cătușe să-mi fiți viitor
pe nici o "sticlă"
să țineți minte, asta sunt eu!

poezie de Viorel Muha (ianuarie 2009)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Atingeți-vă clipa

trosnetul se aude și-un bolovan țărâna-n frunze-ndeasă
culmea dealului prin copaci cerul apasă
inima-mi bate și mă doare, urcușul frigului mă arde-n oase
pădurea încet primește urma mea ce trece
bat clopote-n urechile mele
o Doamne!
stau și strig la soare
nu-mi mărgini privirea, nu te duce-n orizontul rece

pun palma pe copacul înalt și frunzele lui freamătă
vorbesc între ele și spre pământ se-îndreaptă
plâng zborul lor, șoptesc că nu vor să fie moarte
nu vor să uite roșul ruginiu din ochii noștri
nu vor să fie noapte

printre crengi ne caută și printr-un ultim gând ne spun
ascultați copacul vieții, dorința lui din gând
căutați în albastru stelei, în cerul nopții vara
simțiți albul zilei, scânteia de lumină, fulgul iarna
simțiți în sunet glasul trecerii, uniți-vă cărarea

[...] Citește tot

poezie de Viorel Muha (octombrie 2010)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Când plouă

geamul lăcrimează cu ploaie
te ating și număr secunde
mi-aduc aminte
că,
am pus mâna pe rotula genuchiului tău
că-am sărutat mai sus și-am am ars ca un jăratec
fiorul m-a electrocutat
talpa piciorului tău mă sprijiea, în străduință
și-am mușcat, cu sete, te vroiam cu totul
simțeam că mă doreai și mușchiul tău firav
s-a contractat
am alunecat usor spre cavitatea unde sunt tainele facerii tale
și-am simțit, că sărut inima lumii
și acum iarăși vreau
să mă agăț de un fir de păr, pentru ca să ajung
la umărul tău divin
gura-mi cerșește, încă o clipă de dragoste
să te simt că mă săruți, cu tine intrând în mine
te vreau

poezie de Viorel Muha (iunie 2014)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cânt pentru iubire!

prin timp de veacuri și de mii de timpuri
răsar în zeci de mii de gânduri, flori
iar parfumul dimineților prin crânguri
vin prin aburi de primăvară și vă spun

suntem trupuri de unduire-n suflete
porți deschise spre universuri, iubire
copile din soare ațintind mereu privire
spre viață, spre voi, și pentru tine

cântăm pământului mii de culori minune
noi răsărim și suntem izvor de nemurire
vrem cu bucurie ca-n inima fiecărei case
de-i fecioară, femeie sau pentru plete albe
să vă cântăm cu drag ce-a mai frumosă melodie
a florilor culoare!

poezie de Viorel Muha (aprilie 2009)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Caut

locuiesc într-o lume fără cer
jos se vede adunând un braț
crengi uscate
ele nu pot să ardă
a uitat sa iasă soarele să usuce pământul

știre incendiară
troacă, fost ministru de interne, arestat
greblă, finul și țigănci trimise la produs
Curtea Constituțională

un copil scâncește, nu mai are lapte
iarba a ars și pământul este uscat
doua veverițe se ceartă, pe o creangă
ea râde, simte că o să se rupă
copacul a fost tăiat, pădurea nu mai există

un bolovan uriaș sculptează inundații
cu chipul unui om rezemat într-o cârciumă
o fată frumoasă se simte părăsită, ia luat banca casa

[...] Citește tot

poezie de Viorel Muha (ianuarie 2015)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cerul a căzut între noi

ultima picătură din cer a căzut
fără păcat
piatra tare a lumii s-a revărsat
în izvor
plină de el și ea
prin înălțimi căzute în ochi închiși
clipele s-au încleștat, într-o
infinită contopire
drumul clipei s-a micșorat
anteporal până la ultima genă
zvâcnind ultimul lor gând
a fost
mai vrem încă o viață

poezie de Viorel Muha (noiembrie 2009)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cu dalta

sunt poeți din sârmă ghimpată
ce scrijelesc cuvântul cu dalta
elimină metalul săpându-și groapa
ei lasă lumii cuvinte cu lopata
chiar și eu am o daltă mare, prin care
sap versuri multe și proaste, la întâmplare

poezie de Viorel Muha (ianuarie 2009)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cu o zi înapoi

zgribulit într-un colț de timp
mi-am îmbrăcat corpul într-o mănușă
și nu mă încape
ziua de astăzi a rămas cu un deget afară

nu am vrut să vă spun, dar la ultima stație
mi-am fumat sufletul cu ultimul fum
de atunci
roțile trenului îmi zăngăne sacadat și ritmic
în șolduri

sărut piciorul iubitei și-n legănatul gândului
încerc să fac dragoste cu ea
ah, trupul ei zvâcnește

încerc
să aduc o zi înapoi
...
bate cineva în masa tăcerii
liniște că vreau să se audă

[...] Citește tot

poezie de Viorel Muha (decembrie 2014)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cupă

o cupă și-o bucată de gheață
o inimă pictată c-o săgeată
pe un scaun la miezul unei nopți
mi-a indicat destinul
roata tocilarului de acum o sută de ani
mi-a fost începutul
acum beau din roata olarului
ultima picătură de otravă
din ultima iubire

poezie de Viorel Muha (octombrie 2013)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cuvinte

am devenit statui, nici măcar din piatră
nu mai avem timp nici în închisorile noastre din suflet
grilajele lor ne-au fost sparte
orbecăie întunericul prin multe dintre ele
ne-a fost violat până și spațiul inimii
iar iubirea ne-a fost alungată
mâini lungi au intrat în noi și ne-au luat
cuvintele
am rămas muți, vorbesc doar ecranele

ferestrele ochilor ne-au fost acoperite, cu un alt soare
nu al nostru, ci a lor
noaptea luna nu ne mai cântă versuri, ci sângerează
zăpada este roșie de sângele celor care mor
legile nu mai funcționează

telefonul sună a întuneric, când plătești
creditul cu zilelor muncite pentru un cub, în care
ai doar ceasul și-o masă la care somnul te răpune
căci vine un alt mâine, la fel

[...] Citește tot

poezie de Viorel Muha (ianuarie 2019)
Adăugat de Viorel MuhaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina din 35 > >>

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.

Pentru a recomanda poeziile de Viorel Muha, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook

 
Citatepedia se îmbunătățește și prin votare. Nu uita să dai cel puțin un vot/zi. Durează doar câteva secunde!