Subiecte | Titluri: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

Ottilia Ardeleanu

Poezii de Ottilia Ardeleanu, pagina 11

Travesti

de ce nu s-o fi chemând moartea iubire
să te ia pe nepregătite să-ți sară inima
să fie veșnică și peste tot să crească
un câmp de flori sălbatice
ca și ea

poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Totul e sa mergi pana la capat" de Ottilia Ardeleanu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -20.00- 12.99 lei.

Tremolo

cuvintele mi s-au încurcat într-o relație
le scap noaptea pe drumuri
pe la serate cu diverși poeți
ambientul le priește răsună
în urechile acestora capodopere
se lasă cu aplauze între două strofe
și chiar îmbrățișări de rime nu mai vorbesc
au ceva astral lovesc din plin inimile
și câte stele nu se aruncă de la mansardă
pentru o iubire cum e poezia
dintre atâtea suflete aerul alege unul
și mi-l trimite ca tremolo
eu îl așez titlu
și-apoi leg toate cuvintele de un curubeu
priviți lumea se înseninează
norii sunt metafore se prefac
în aceste ploi de sensuri
am să rup un colț de cer
cu albastru voi scrie fiecare secundă
din carnea poeziei se mușcă nervos

[...] Citește tot

poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Un anotimp altfel

moartea
al o mie unulea anotimp
îți va povesti în fiecare seară câte ceva frumos
ceva de care va începe să-ți pese
vei afla multă iubire
spațiul ei va fi de factură julesverniană
fascinația se va derula pe o peliculă de film
lumina se va lăsa împărțită rogvaiv
îți vei alege oricare culoare
vei picta sufletul ei
cu buricele degetelor
multe planete se vor naște din inimă
vei apăsa pe o stea
cerul morții se va deschide atunci
farfurie zburătoare
vei trimite mai întâi un sunet alien pentru vii
apoi vei scrie pe cerul lor aflat dedesubt

sunt al o mie unulea anotimp
povestea voastră poate să înceapă

poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Viața e felul acela de a te numi supraviețuitor

revii de undeva de unde lumea te-a întors pe dos
bezmetic umbli cu ochii închiși găsești drumul spre casă
fără copaci fără triluri lovindu-te de umerii necunoscuților
fără zâmbet fără chef ascultând propriile bătăi din trup de pe trotuar
schițând grimase de oboseală ori indiferență gesticulând acea dezaprobare
pentru toate câte cad peste oraș peste locuitorii lui începând cu strada
nu te dezminți de aversiunea pentru mirosuri ieșite să-ți taie calea
mai ceva decât pisica neagră fiindcă nici ea nu mai suportă altceva decât acoperișurile
zbenguiala în pajiște după fluturi și bondari
ori printre flori săltând în loc să toarcă firul vieții

te întorci din lumea largă într-un autobuz hodorogit care mai mult clămpăne decât rulează
nimeni nu privește în ochi pe nimeni niciun bărbat nu mai oferă locul vreunei femei
s-au terminat toți mulțumeștii la intrarea în lume
ne ținem de bare ne ținem de coduri fără maniere
coborâm și urcăm aceste mecanisme care ne poartă vremelnic
ticăie timpul în timpane se prefac a nu auzi nimic din ce doare
zebrele sunt pentru oameni preferă să nu facă altceva decât să se miște independent
rotocoalele celor care trag pe nări ne afectează pasiv mă întreb dacă
mai există oameni sănătoși am numărat cum se numără oile când n-ai somn

[...] Citește tot

poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Viața e felul acela de a te numi supraviețuitor

revii de undeva de unde lumea te-a întors pe dos
bezmetic umbli cu ochii închiși găsești drumul spre casă
fără copaci fără triluri lovindu-te de umerii necunoscuților
fără zâmbet fără chef ascultând propriile bătăi din trup de pe trotuar
schițând grimase de oboseală ori indiferență gesticulând acea dezaprobare
pentru toate câte cad peste oraș peste locuitorii lui începând cu strada
nu te dezminți de aversiunea pentru mirosuri ieșite să-ți taie calea
mai ceva decât pisica neagră fiindcă nici ea nu mai suportă altceva decât acoperișurile
zbenguiala în pajiște după fluturi și bondari
ori printre flori săltând în loc să toarcă firul vieții

te întorci din lumea largă într-un autobuz hodorogit care mai mult clămpăne decât rulează
nimeni nu privește în ochi pe nimeni niciun bărbat nu mai oferă locul vreunei femei
s-au terminat toți mulțumeștii la intrarea în lume
ne ținem de bare ne ținem de coduri fără maniere
coborâm și urcăm aceste mecanisme care ne poartă vremelnic
ticăie timpul în timpane se prefac a nu auzi nimic din ce doare
zebrele sunt pentru oameni preferă să nu facă altceva decât să se miște independent
rotocoalele celor care trag pe nări ne afectează pasiv mă întreb dacă
mai există oameni sănătoși am numărat cum se numără oile când n-ai somn

[...] Citește tot

poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Viața nu este metaforă

viața este o cameră de fotografiat
grea
te mândrești la început
o cari o montezi
în locurile cele mai verzi
surprinzi păsări și arbori
și liniștea
tot mai mult
ești doar tu și ceea ce e lăsat din biblie
focalizezi
ai grijă ca totul să fie clar
reglând timpul de expunere
la condițiile impuse
și deschiderea diafragmei obiectivului
lumina vieții scade ușor cu distanța
flash
imortalizarea te satisface
radiografia aceasta fără tulburări
de-o gingășie extremă pare să vină
din trecut

[...] Citește tot

poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Zbor

tot ce e frumos
în sinea mea
trece în zbor fiindcă îl iubesc

mi se lungesc picioarele de
mă dau cu capul de pragul cerului
tot nu mă învăț minte

de curând mi s-a întâmplat
să mă urc în timp
și el m-a dus cu preșul

poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ziua când

afară plânge
un copil nu-și găsește bucuria
fenomen văratic
ploaia încearcă un bungee jumping
peste sufletul lui
câteva rufe se dau în vânt
după mine
vara asta ar face bine să treacă
pe la un logoped
să vorbească mai verde în față

mi-au căzut bretelele
umerii se arată brief
tu nicăieri
soarele parchează pe genele mele
un greier fără repertoriu
mă convinge de inerție
nimic tandru
același sens impropriu

[...] Citește tot

poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina din 11 > >>

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.

Pentru a recomanda poeziile de Ottilia Ardeleanu, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook