Poezii de Petru Daniel Văcăreanu, pagina 117
Vară în ianuarie
Apus de jar
Răsfirând brize de brad,
Polen de tămâie aromat
In jocul fluturilor de scântei
Intinși pe plaja de laită
Ascultând șuierul albatrosului ger
Printre țurțuri atârnați de streșina lunii
Troienând dunele de omăt
In curcubeie de fulgi inghețate
Mătasea de fum invaluie stelele
Privind iarna prin zarea de sticlă
Licurici de gheață străluceau
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vătrai venin
Redus la tăcere de un cui de gând
Privesc lumea cu gust rânced..
Scaunul îmi este de piatră
Un foc ce arde intr-o vatră
Si un vătrăi ce mie pecete
Imi arde trăiri pe tâmple
Lăsând in urmă catacombe
Pline de șerpi și hidre..
Mă las invăluit cu plăcere
Veninul e si moarte si putere
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Venise un demon să-mi vestească
Aseară a venit un demon
Să râdă și să-mi vestească
Îngeri nu mai știu să iubească...
Nu stau înngenucheați sub amvon
Iubesc cu iubirea noastră...
Ce,... toți vor să o primească
Fără să o răsfire, dăruiască
Când îngeri stau în sihastră
Chilie a inimii de piatră
Cu ușa sufletului-ncuiată
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Versuri de incesturi
Devin cu fiecare cuvânt o daltă
In vorbele de frescă gigolo
Auzind slujbe de măști, acolo..
Unde destrăbălarea e "sfântă"
Sub budoare coperți de ceață
Cu iubirea ce mi se învață
De la vânători și sirene
Ascunși sub Manole și Ane
Ce ridică plase de painajăn
In catedrale cu scriptă de cocon
Agățate precum recompense
In condeiele cuie perverse
Cu glugi negre îngenucheate
Rugându-se cu bicele liane
Să intre enoriași acatiste
Să-și scrie psalmurile venine
[...] Citește tot
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Veterană
O inimă părăsită
pe trotuar aruncată
de stăpân privită
de pe bancă
bătea muribundă
ca un veteran schilod
flambându-se
în flacără
de un toc pe lângă dânsa
trecea în bătaia
unui ritm pe caldarâm
defilat de mult de bătăii
în războiul iubirii
pierdut fără a ști
cine ar fi putut greși
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viață
Rumoare și sare...
Nu ai nevoie
Decât de iubire.
Să devii o mirare
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viermi în lup și zimbru
Nu vor ajunge cruci smulte
Din străbunele-mi morminte
De nu luați bine aminte
După Marele zid stau arme mute
Ce vor fi de sânge-nfometate
Să-si facă furiei locuințe
Peste țară și morminte
Neavând armată gloanțe
Bazându-ne pe alianțe
Ce-și vor apăra trupul
Simtind noi iar jugul
De lagăre fără clanțe
La ușile și geamuri, tării
Ce sunt acum prea deschise
Fără falnicele armii
Ce lăsau-n urmă răpuse
[...] Citește tot
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vindem
În lumea noastră
nu e greu
să păstrezi sufletul
de copil..
E greu să nu-l
vinzi
pentru a îndeplini
dorințe altora
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vine nebunul
Nu mă știți, dar o să mă întâlniți
Căci și eu odată printre nenumiți
Am fost pe plajă lângă Prut, uniți
Și dintr-o dată apa mi-e tulburată
Cu tatuaje din Siberia adevărată
Urlând că sunt viață căutată
S-atunci am aruncat tricoul
Să vadă bolșevicul răzeșul
Ce cântă la Putna tare
Trăiască România Mare
Si toți mirați stăteau cuminți
Vine nebunul Dac, fugiți!
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Violet
Prins în globul mercurului
meu înghețat
Doar de lupul albastru din când în când
mângâiat
A venit un înger din curcubeu cu culoarea care scria Luceafărul
Lumina poemului ce sunt eu..
Violet cu a fi sau nu a fi în gândul meu
O rostgolire a globului unde stăteam eu
De mercur greu al adevărului meu
Și la rostogolit Doamne!
In ninsori de petale de nuferi albaștri
si petale de maci Violet..
Și nu-mi venea a crede!
Și am vrut să fug cu lupul albastru al meu...
El a mârâit și ma oprit.
Și atunci o lumină orbitoare cu miros de tei
Mi-a șoptit cu cuvânt peste orice zei ai poeziei....
Ai grijă mare nebune poet
Ea e fila albă ce-o căutai mereu
Unde să fii un nou punct Violet de început a unui neasemuit poem
[...] Citește tot
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Petru Daniel Văcăreanu, adresa este: