Poezii de Eugen Coța, pagina 2
Poem de ziua mea
Mai lăcrimează zilele de Mai
prin curtea noastră ce e tot mai verde
iar tu, de ploaie, doar în casă stai
că soarele pe după nori se pierde.
Au dat în floare multe pe pământ
și-o simfonie de culori se țese...
poemele-și adună potrivit Cuvânt
când din semințe planta iese, iese.
Și păsările-s în concertul lor
cu triluri care tot sporesc
și de se-nchide robinetul unui nor
repetă cântul, cucul armenesc.
Veneam prin Mai și eu pe lume
nebănuind câte m-așteaptă...
de mic m-am toț ținut de glume
și n-am prea mers pe-o cale dreaptă.
[...] Citește tot
poezie de Eugen Coța
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
POEM PENTRU TINE (Din seria "Viața la țară")
Visăm prin mai, iubiri nebune
Și-avem iluzia că raiu-i pe pământ,
Tot cerul nopții pare de cărbune -
Luna leagă oamenii de jurământ.
Te privesc în ochi, să-ți văd copacii
Și toți salcâmii ce au dat în floare,
E verde via și stau drepți aracii ;
Să bem că-i ziua mea de sărbătoare!
Suveica timpului ne țese permanent,
Clepsidrele n-ai cum să le oprești.
Prin luna mai mereu voi fi atent
Cam cum și cât mai stii să mă dorești?
Ce dacă soarele coboară spre apus?
Vom ști să facem slalom printre ani,
Voi încerca să-ți spun ce nu ți-am spus
Si vom avea și grijă de sărmani...
[...] Citește tot
poezie de Eugen Coța
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvară cu miros de praf de pușcă
Mă poartă rănile viselor noastre
Peste monade apuse de vreme,
Revin păsări cu ciocuri dure, albastre
Să-mi ciugulească frânturi din poeme...
La granița țării rachete mortale,
Avioane ce pustiesc orașe și sate,
Primăvara-i pierdută în doliu și jale
Cernobâlul cu vânturi mortale ne bate.
Ce moară-mi macină noianul de rime?
Ce mai faci, Doamne, acolo prin cer...?
Iubito, mi-ai rămas un fel de zecime
Prin primăvara fadă, pierdută sub ger!
Sub masca ta, de mine te-ascunzi...
Orașul ne pare, mereu, sub asediu...
Nu-ți pot adora nici sânii rotunzi
Nici vremuri nu sunt de concediu!
[...] Citește tot
poezie de Eugen Coța
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Semne bune anul n-are
(nici după O. M. Nr. 4)
Mi-e greu să scriu de viitorii morți
Mi-e greu să scriu de mii de infectați,
Rog stați în case nu și pe la porți
Iubiți compatrioți, chiar si înfometați!
Planeta-i virusată cum niciodat'n-a fost...
Azi, doar prin case mai renasc speranțe,
Stați însingurați, prin case-i adăpost...
Nu mai migrați, nu mai atinge-ți clanțe!
Pustie-i strada, nu-i atmosfera de bivuac
Deși se mai ridică Spitale Militare...
E un război parșiv ce nu ne e pe plac
Și ca-n războaie-i doliu și se moare.
Medicii la datorie, cer mereu clemență
Cică-n zilele de Paște tot răul ne va paște,
Lupta-i colosală pentru existență
[...] Citește tot
poezie de Eugen Coța
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Eugen Coța, adresa este:
