Poezii de Valeria Moroșan, pagina 2
În umbra timpului
Urmele pașilor tăi
sunt încrustate adânc
în zapada sufletului meu.
Te-am așteptat o viață,
să-ți odihnești o clipă inima lângă inima mea,
desenând cu brațele aripi de îngeri.
Apoi ai plecat,
scuturându-ți picioarele a blestem.
Clipe viscolite
vor troieni totul în uitare.
-Așteaptă primăvara!
"îngână timid speranța".
Primăvara?
Ghețarii veșnici ai indiferenței tale
vor pluti pe apele sufletului meu
atât de reci... atât de grei...
poezie de Valeria Moroșan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mărturia chibritului
Sunt un tip cam irascibil.
Mă aprind tare ușor
Și pot deveni teribil
În mâna copiilor.
Port în mine o putere
Ce, ținută sub control,
E o binecuvântare
În folosul tuturor.
Focul ce vă încălzește
Și v-ajută să gătiți,
Iarna el vă ocrotește,
Înghețați să nu muriți.
Sunt un băț cu gămălie.
Dragi copii, atât vă spun:
Cât mă țineți în cutie,
Eu vă sunt prieten bun!
Dacă m-aprindeți în joacă,
M-aruncați la întâmplare,
Flacăra-mi poate să facă
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Valeria Moroșan din Vrăbiuța norocoasă (2011)
Adăugat de Valeria Moroșan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ne pleacă medicii peste hotare
Ne pleacă medicii peste hotare.
S-au supărat că n-au bani de piscină,
Că mita noastră nu-i ispititoare,
Și zi de zi devine mai puțină.
Plângea o bătrânică bolnăvioară,
Ținându-se cu mâinile de tâmple:
-Dacă plecați cu toții în afară
Cu noi cei mulți ce are să se-ntâmple?
I s-a răspuns de sus și cu tupeu
De-a înghețat întregul dispensar:
-Doar nu ai vrea să mă sacrific eu!
Ce nu aveți în sat veterinar?
Ne pleacă medicii peste hotare.
Se duc așa precum îi poartă vântul.
Orbiți de străluciri înșelătoare,
Călcând menirea lor și legământul.
[...] Citește tot
poezie de Valeria Moroșan (2010)
Adăugat de Valeria Moroșan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochii măicuței
Ochii măicuței luminoși
Când le-am putut simți privirea,
Învăluindu-mă duioși
M-au învățat ce e iubirea.
Ochii ei blânzi și zâmbitori
Ce mi-au vegheat copilăria
Curați ca roua de pe flori
M-au învățat ce-i bucuria.
Ochii măicuței visători
Călăuzindu-mi tinerețea
Străluminați de mii de sori
M-au învățat ce-i frumusețea.
Urmând credința din strămoși
Ce astăzi o cinstesc și eu
Prin ochii mamei cei pioși
L-am cunoscut pe Dumnezeu.
poezie de Valeria Moroșan din Vrăbiuța norocoasă (2011)
Adăugat de Valeria Moroșan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Valeria Moroșan, adresa este: