David Boia

Atestat

Caută armonia
În lumină şi pace
Nu cocheta
Cu răutatea
Nici nu gândi
La cele rele
Mai bine fugi
Inteligent
De tot ce-i perfid
Iute şi degrabă
Mai bine caută
Iubire şi dreptate
Mai bine înfăptuieşte
Fapta bună
Cu voie bună
Lumină şi pasiune
În virtutea iubirii
Fii prieten cu mulţi
Inclusiv cu tine.

poezie de David Boia (28 mai 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubiri neîmplinite

Ele sunt ca trenurile pierdute
Care nici n-au plecat din staţii
Sau ca zborurile căzute în derizoriu
Care n-au decolat spre azur
Toate din tagma rătăcirilor
Vezi că iubirile au viaţă în sine
Dar mai întâi trebuie să se nască
Şi unele mor înainte de a se naşte
Iar alea sucombă hai hui
Şi atunci se risipesc şi dispar
În spaţii triste de regrete
Şi în cuantumuri de nostalgii
Acele care erau posibile
Cândva erau cât pe ce să fie
Dar nu a fost să se împlinească
Ele pe urmă amplifică drame
Şi multiplică alte ne împliniri
Sfârteca ceva prin suflete
Şi taie răni adânc în răsuflări
Ori sfâşie văzduhuri de dor

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (14 aprilie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire cu voal

S-ar crede frecvent
Tu trăieşti în spate
În spatele propriei frumuseţi
În subsidiar acolo
Tu te situezi mereu
Dar numai transparent
În umbra frumuseţii tale
Care se impune mereu
Asta numai în aparenţă
Căci tu eşti cea scoasă
Permanent în faţă
Din ipostaze veritabile
Enigmatică în toată splendoarea
Superbă in mod deliberat
Tu treci ideatică în prim plan
De fapt mai mult decât ideatică
Prin viziuni febrile
În mod senzaţional
Senzorial şi strălucitor
Căci nu poţi fi eclipsată

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (10 octombrie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Naraţiune

Strămoşii au transmis-o dinadins
Cu limbă de piatră pe căi rătăcite
Au compus-o cu bărbăţie
În lupte cu vechii barbarii
De la răsărit până în prezent
Uneori a renăscut din catacombe
Ca dintr-un apeduct în cascade
Alţii o reconstituie din cioburi
Noi ne implicăm până la tâmple
O visare ar putea produce
Roade demne de înaintaşi
Aşa au răzbit alături de zei.

poezie de David Boia (2 mai 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gaudeamus

Cu ardoare cum necum
Să ne bucurăm antum
De viaţă şi de iubire
De destin şi de menire

Fie decent sau deviat
Să o facem devansat
Cu splendoare în delir
Mai cu fast mai abitir

De grabă şi imediat
Calculat premeditat
Fără pierderi de secunde
Peste tot şi pe oriunde

Nici de cum să nu uităm
Aievea să ne bucurăm
Peste plaiuri pe trasee
Ca-ntr-o vastă epopee

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (25 ianuarie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Contemplaţie ideatică

Iubirea pluteşte cochetă cu nimb
Într-o panoramă a ei efervescentă
Şi iarăşi dă rotocoale şi tumbe
Tu cum te situezi iubito în devans
Şi fiinţa ta urmează trasee exhaustive
Lumină meteorică cu sintagme rubinii
Revii pe creasta prezentului în flăcări
Şi arzi simpatică la orizonturi febrile
Şi tragi din nou ocheade voit aluzive
Îmbrăcată în iederă verde inflamatoare
Prefigurezi sinergii emergente
Până dincolo de perspectiva imaginaţiei
Iată voalul tău saltă persistent
Veniţi şi vedeţi cetele ei de lumini
Cu braţe de scântei autonome
Şi încă emiţi murmur incandescent
Din buzele tale duios sacrosante
Îţi dai iama pe faţă în sclipiri dezinvolte
Tu taină feerică de fiecare speţă
Imbold contemplativ şi senzual

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (1 februarie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decât

Decât să tac
Mai bine fac
Şi să scriu
Până târziu
Decât să stau
Le zic pe şleau
Şi le compun
În grai străbun
Decât să renunţ
Mai bine pronunţ
Cu noi accente
În straie decente
Versuri utile
Scrise pe file
Versuri zglobii
Pentru cei vii

poezie de David Boia (19 decembrie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Estimând munţii

Am estimat iarăşi munţii
Cu sârg din proprie iniţiativă
Pe plaiuri natale şi nu numai
Cu multă năzuinţă şi determinare
Creaţi din seva puterii divine
Se vedeau plini de stimulente
Nu vreau să intre acolo impostori
Şi totuşi le-am cerut iertare
De la poale până peste piscuri
Şi totuşi le-am cerut clemenţă
De la nadir până dincolo de zenit
Să nu apară discordanţe organice
Am conceput scenarii de lumină
Pentru noi şi destinul munţilor
Mai bine să vină mii de serafimi
Ca să înconjoare munţii din azur
Mai bine să vină mii de heruvimi
Ca să vegheze peste munţi de sus
Pe viitor invoc cete de arhangheli
Să investească aici în munţi noştri.

poezie de David Boia (26 iulie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

O pajură

O pajură duce în gheare epopeea neamului
Neatârnarea, atârnă crunt în ghearele ei,
În văzdul roiesc vorace păsări de pradă,
Jur împrejur bântuie haite de răpitori cruzi,
Pe planetă stăpâneşte atroce legea junglei,
De peste tot atacă jefuitori haini în găşti,
Soarta ţării zace despuiată printre aceştea,
Se târăşte prin peisajul ostil, de-a-ndoaselea
Leul sucombă adesea în inflaţie galopantă,
Noi rătăcim abătuţi şi trişti printre fiare vechi,
Căutăm cu disperare o soluţie salvatoare,
Aşa am ajuns pe marginea unui drum fictiv
Şi tot acolo, noi facem debusolţi autostopul
Pe drumul astă nu calcă picior de roată,
Dar totuşi stăm acolo că nu avem de ales,
După un timp vine o blânda adiere pe sus
Pe urmă, vine o furtuna în rafale succesive
Tunete şi fulgere zdruncină cumplit văzduhul
Apare o tornadă gigantica ce cupride planeta
Cutremure multiple zgudui violent pământul,

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (16 mai 2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

La catacombe

Acolo istoria
Şi omul
Şi credinţa
Au intrat dinadins
În pământ
Ca să trăiască
Ca să germineze
Ca să crească
Ca să dăinuie
Să se înmulţească
Şi să rodească
Înmiit
Precum
A prorocit
Semănătorul
Divin Iisus.

poezie de David Boia (16 iulie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!