Poezii de Cristina Mariana Bălășoiu, pagina 4
Sensul vieții (ma)tematic
alunec cu mintea și gândul
pe ipotenuza timpului,
simplific silabele pe rânduri,
aștern pe catete pilonii
rezistenți la vânt și cutremur,
în ramificațiile neuronilor
simt cum impulsurile
se amplifică dând sens vieții.
poezie de Cristina Mariana Bălășoiu din Jocul de lumină al soarelui
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stai mândru...
în vârful muntelui Venus
înconjurat de ape.
Cu girofarele aprinse
veghezi în lumină și întuneric.
În poală ai un cerc cu
pliuri în formă de soare.
Te-ai așezat în toartă,
ca să nu te pierd,
să te port o viață,
ca pe un mic secret.
poezie de Cristina Mariana Bălășoiu din Jocul de lumină al soarelui
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stelele...
mor în epoleți,
se câștigă-n grade,
ani și trepte...
Ele cad o dată
cu haina pe care
o dai jos seara.
Oricât de mult
ai spăla haina, zi de zi,
ele nu lucesc niciodată!
Ele au fost cusute
în vârful acului
și în lumina neoanelor
când noaptea devenea albă.
De la cel ce vine,
tot ce vine se întoarce!
Ce plăcută și curată
este la vedere Haina Dreptății,
unde stelele strălucesc pe cer
și nu sunt cusute de mâna omului!
poezie de Cristina Mariana Bălășoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sub pomul care-și poartă cerceii în ureche
în roua dimineții îmi spăl picioarele
în gura ierbii,
mă șterg cu prosopul amiezii,
florile câmpului îmi împletesc
cununa destinului,
crengile cireșului din grădină
mi se apleacă pline de rod,
buzele cărnoase ale fructelor
satisfac papilele gustative,
seara greierii cântă la ceas târziu,
adorm legănată de ecoul lor.
poezie de Cristina Mariana Bălășoiu din Jocul de lumină al soarelui
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamna...
în asfaltul răcit bine
se aud tocuri.
În pantofi de lac, negrii
flecurile cântă rapsodii
în re-major și re-minor.
Vântul frunza-n foșnet
o adie și părul mi-l despică.
Pământul ca un magnet
atrage covor multicolor de frunze.
poezie de Cristina Mariana Bălășoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trucuri ieftine în haine vechi
Ca de obicei...
Vulcanul își varsă
Lava pe Pământ,
Iar cel ce-și bagă
Capu-n oală
Rămâne cu zgaidele
Fluturând precum
Două stegulețe
Bătute de vânt.
Răsăritul Soarelui
Ajunge și la vârf,
Dar și la poalele muntelui.
Ferice de cel ce stă la poale
Când se întețește furtuna,
Căci este protejat de pomi
Și vai și amar de cel ce stă în vârf,
Căci este aruncat de la înălțime
Provocând un nou cutremur
Legănând martorii timpului.
poezie de Cristina Mariana Bălășoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un drob de sare
Un drob de sare,
În liniștea nopții,
Se zbate, pace n-are,
Lăsat în voia sorții.
Un drob de sare,
În ochi, de îți intră,
Ustură tare,
Provocând roșeață.
Un drob de sare,
În apă de-l pui,
Te ține la suprafață,
Acolo rămâi.
poezie de Cristina Mariana Bălășoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Magnolie violet
Magnolie violet,
În Centru eu te aștept...
Din spate, la Prefectură,
Pe Unirii dau o tură.
Și mă duc și mă întorc,
Și pe fus dorul ți-l torc...
"Magnolie violet",
În Centru eu te aștept.
La Fântâna Dorului,
Să cânți cu drag codrului,
Să ne faci o serenadă,
Lumea toată să te vadă...
poezie de Cristina Mariana Bălășoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.
Pentru a recomanda poeziile de Cristina Mariana Bălășoiu, adresa este:
