Subiecte | Titluri: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

Mihai Eminescu

Poezii de Mihai Eminescu, pagina 4

Somnoroase păsărele...

Somnoroase păsărele
Pe la cuiburi se adună,
Se ascund în rămurele -
Noapte bună!

Doar izvoarele suspină,
Pe când codrul negru tace;
Dorm și florile-n grădină -
Dormi în pace!

Trece lebăda pe ape
Între trestii să se culce -
Fie-ți îngerii aproape,
Somnul dulce!

Peste-a nopții feerie
Se ridică mândra lună,
Totu-i vis și armonie -
Noapte bună!

poezie de Mihai Eminescu
Adăugat de Lucian VeleaTrimite prin e-mailSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază! | Răspândește!

În alte limbiSunt disponibile și textele în maghiară și turcă.
Cartea "Calin" de Mihai Eminescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -39.90- 21.95 lei.

Cugetările sărmanului Dionis

Ah! garafa pântecoasă doar de sfeșnic mai e bună!
Și mucoasa limânare sfârâind săul și-l arde.
Și-n această sărăcie, te inspiră, cântec barde ­
Bani n-am mai văzut de-un secol, vin n-am mai băut de-o lună.

Un regat pentr-o țigară, s-umplu norii de zăpadă
Cu himere!... Dar de unde? Scârțâie de vânt fereasta,
În pod miaună motanii - la curcani vânătă-i creasta
Și cu pasuri melancolici meditând umblă-n ogradă.

Uh! ce frig... îmi văd suflarea, - și căciula cea de oaie
Pe urechi am tras-o zdravăn - iar de coate nici că-mi pasă,
Ca țiganul, care bagă degetul prin rara casă
De năvod - cu-a mele coate eu cerc vremea de se-nmoaie.

Cum nu sunt un șoarec, Doamne - măcar totuși are blană,
Mi-aș mânca cărțile mele - nici că mi-ar păsa de ger...
Mi-ar părea superbă, dulce o bucată din Homer,
Un palat, borta-n părete, și nevasta - o icoană.

[...] Citește tot

poezie de Mihai Eminescu
Adăugat de Ion UntaruTrimite prin e-mailSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază! | Răspândește!

Ecò

Cu-ncetu-nserează și stele izvorăsc
Pe-a cerului arcuri mărețe.
În umede lanuri de-albastru ceresc,
Merg norii cu hainele crețe
Și stâncile rar
Ca stâlpii răsar,
Negriți și-ndoiți de furtună
În lună.

Diamant e în aer, în codri miros
Și umbră adânc viorie;
Și luna-i a cerului scut argintos
Și stele păzesc în tărie
Și văile sunt
În aburi de-argint
Pierdute-ntr-al doinelor șuier
Din fluier.

Pe-un cal care soarbe prin nările-i foc,
Din ceața pustie și rece,

[...] Citește tot

poezie de Mihai Eminescu
Adăugat de Ion UntaruTrimite prin e-mailSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază! | Răspândește!

Dacă treci râul Selenei

Dacă treci râul Selenei se face pare că sara
Deși-ntr-a soarelui lume eternă noapte nu ține.
E-o sară frumoasă - adormită deși este ziuă.
Aerul ea vioriu, miroasele florilor mândre
Adormitor se ridică din oștile florilor mândre;
Într-un codru măreț, unde arbor legat e de arbor,
De liane ce spânzură-n aer snopii de flori,
Unde prin vechii copaci-și fac albinele stupii sălbateci,
Plini de faguri de miere, ce curge ca auru-n soare,
Cu de ghirlănzi uriașe copaci, din a lor rădăcine
Până la vârfii din nori cu liane încolăciți-s,
Care cu snopi de flori i-nconjoară, mărirea le-ngroapă.
Dacă prin codri pătrunzi dai de-o vale frumoasă și verde
Pe-al căreia deal se întinde o mândră grădină.
Mari cireși cu boabele negre, cu frunza lor verde,
Crengile-ndoaie de greul dulcilor; negrelor boabe,
Mari, cu merele roșii ca fața cea dulce-a Aurorei,
Mișcă în vânt frumoasele, mari, odorantele roade;
Iară pe marginea mândrei grădini înălțată-i în huciuri
Vița de vie cu frunza întoarsă ce umbră dorește

[...] Citește tot

poezie de Mihai Eminescu
Adăugat de Ion UntaruTrimite prin e-mailSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază! | Răspândește!

Egipetul

Nilul mișcă valuri blonde pe câmpii cuprinși de maur,
Peste el cerul d-Egipet, desfăcut în foc și aur,
Pe-a lui maluri gălbii, șese, stuful crește din adânc;
Flori giuvaeruri în aer, sclipesc tainice în soare,
Unele-albe, nalte, fragezi, ca argintul de ninsoare,
Alte roșii ca jaratec, alte-albastri, ochi ce plin;.

Și prin tufele de mături, ce cresc verzi, adânce, dese,
Păsări, îmblânzite-n cuiburi, distind penele alese,
Ciripind cu ciocu-n soare, giugiulindu-se cu-amor;
Înecat de vecinici visuri, răsărit din sfinte-izvonre,
Nilul mușc-a lui legendă și oglinda-i galben-clară
Cătră marea liniștită, ce îneacă a lui dor

De-a lui maluri sunt unite câmpii verzi și țări ferice;
Memphis, colo,-n depărtare, cu zidirile-i antice,
Mur pe mur, stâncă pe stâncă - o cetate de giganți ­
Sunt gândiri arhitectonici de-o grozavă măreție,
Au zidit munte pe munte în antica lor trufie,
I-a-mbrăcat cu-argint ca-n soare să lucească într-un lanț

[...] Citește tot

poezie de Mihai Eminescu
Adăugat de Ion UntaruTrimite prin e-mailSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază! | Răspândește!

Mortua est

Făclie de veghe pe umezi morminte,
Un sunet de clopot, în orele sfinte,
Un vis ce își moaie aripa-n amar,
Astfeli ai trecut de al lumii otar.

Trecut-ai când ceru-i câmpie senină,
Cu râuri de lapte și flori de lumină,
Când norii cei negri par sombre palate,
De luna regină pe rând vizitate.

Te văd ca o umbră de-argint strălucită,
Cu-aripi ridicate la ceruri pornită,
Suind, palid suflet, a norilor schele,
Pin ploaia de raze, ninsoare de stele.

O rază te-nalță, un cântec te duce,
Cu brațele albe pe piept puse
Când torsul s-aude l-al vrăjilor caier
Argint e pe ape și aur în aer.

[...] Citește tot

poezie de Mihai Eminescu (1871)
Adăugat de Ion UntaruTrimite prin e-mailSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază! | Răspândește!

Replici

Poetul

Tu ești o undă, eu sunt o zare,
Eu sunt un țărmur, tu ești o mare,
Tu ești o noapte, eu sunt o stea
­Iubita mea.

Iubita

Tu ești o ziuă, eu sunt un soare,
Eu sunt un flutur, tu ești o floare,
Eu sunt un templu, tu ești un zeu -
Iubitul meu.

Tu ești un rege, eu sunt regină,
Eu sunt un caos, to o lumină,
Eu sunt o arpă muiată-n vânt -
Tu ești un cânt.

Poetul

[...] Citește tot

poezie de Mihai Eminescu (1869)
Adăugat de Ion UntaruTrimite prin e-mailSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază! | Răspândește!

E trist ca nimeni sa te stie

E trist ca nimeni să te știe,
Dar și mai trist să-ți zici mereu
Că te-a pătruns nimicnicie
Deși ai fost ca Dumnezeu.

Unde sunteți, iubiri deșarte,
Ochi mari ce nu-i mai pot uita?
O, fugi departe, fugi departe,
La ce mă-ngâni cu fața ta?

În vița lumii acestie,
Ce-i fără capăt și-nceput,
În toată neagra vecinicie
O clipă numai te-am avut.

De-atunci te chem din întuneric
Și amintirea ta dezmierd
Pân-ce răsai… un vis himeric,
Abia răsai… și iar te pierd.

[...] Citește tot

poezie de Mihai Eminescu
Adăugat de AdelyddaTrimite prin e-mailSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază! | Răspândește!

Împărat și proletar

Pe bănci de lemn, în scunda tavernă mohorâtă,
Unde pătrunde ziua pintre ferești murdare,
Pe lângă mese lunge, stătea posomorâtă,
Cu fețe-ntunecoase, o ceată pribegită,
Copii săraci și sceptici ai plebei proletare.

Ah! - zise unul - spuneți că-i omul o lumină
Pe lumea asta plină de-amaruri și de chin?
Nici o scânteie-ntr-însul nu-i candidă și plină,
Murdară este raze-i ca globul cel de tină,
Asupra cărui dânsul domnește pe deplin.

Spuneți-mi ce-i dreptatea? - Ce-i tari se îngrădiră
Cu-averea și mărirea în cercul lor de legi;
Prin bunuri ce furară, în veci vezi cum conspiră
Contra celor ce dânșii la lucru-i osândiră
Și le subjugă munca vieții lor întregi.

Unii plini de plăcere petrec a lar viață,
Trec zilele voioase și orele surâd.

[...] Citește tot

poezie de Mihai Eminescu (1874)
Adăugat de Ion UntaruTrimite prin e-mailSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază! | Răspândește!

Poet

Să tot torni la rime rele
Cu dactile în galopuri,
Cu gândiri nemistuite
Să negrești mai multe topuri;

Și când vezi vreo femeie
Să te-nchini pân' la pământ
Șe de-a sta ca să-ți vorbească
Să înghiți orice cuvânt:

Nespălat, neras să umbli,
Și rufos și deșuchiet -
Toate-acestea împreună
Te arat-a fi poet.

poezie de Mihai Eminescu (1876)
Adăugat de Costel ZăganTrimite prin e-mailSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază! | Răspândește!

<< < Pagina din 18 > >>

Dacă știi o altă poezie, o poți adăuga.

Pentru a recomanda poeziile de Mihai Eminescu, adresa este:

 
 
Creează cont | Ai uitat parola?

Căutare


Căutări recente | Top căutări | Info

Mihai Eminescu

Mihail Eminovici
Mihai Eminescu
mare poet român, jurnalist, prozator și traducător

Evenimente biografice

Mai multe informații...

Subiecte de interes

Votează Mihai Eminescu

Google+

Dacă îți plac cele spuse de Mihai Eminescu, dă-i votul tău, pentru ca și alții să-i găsească paginile mai ușor pe Google.

Fani pe Facebook

Doneaza online pentru Asociatia Culturala Citatepedia