şosele

Frunză verde trei smicele

Frunză verde trei smicele,
Am trei mândre, ca trei stele.
Una-n deal şi alta-n vale,
Alta, la şoseaua mare.
Cea de la şoseaua mare,
Îmi cerea mereu parale.
Eu parale nu i-am dat-,
S-a dus şi s-a măritat.
Cea din deal s-a supărat,
Cea din vale m-a uitat.

folclor românesc, din comuna Brăeşti, judeţul Buzău
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maşina – poem diamant

Cutie
pe roţi
elegantă şi confortabilă
trece-n viteză pe şosea
mergând continuu într-un du-te vino
claxonând zgomotos când trece
pe oricare stradă
în orice
ţară.

poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tomnaticii

dacă am scris pe maro pe
maro este semn de iubire
este
mirosul nemţesc al şoselei de vis
ce duce la Lovrin, ce duce, ah
este
o familie de oameni sărmani
francezi cândva la Tomnatic

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Secunda vieţii mele

Secunda vieţii mele
mi-a luat-o un vultur în plisc
patru morţi şi opt răniţi
văzui pe şosea.

Secunda vieţii mele
în cer este în plisc la vultur
patru morţi şi opt răniţi
am văzut pe şosea.

Secunda vieţii mele
vulturul a dus-o sus la stele
patru morţi şi opt răniţi
sunt pe şosea.

Secunda vieţii mele
a devenit raze
patru morţi şi opt răniţi
cât sânge, Doamne, pe şosea!

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era o fântână

Pe-o lungă şi aspră şi stearpă şosea,
Ca toate şoselele lumii.
Pe-o lungă şi aspră şi stearpă şosea,
Era o fântână cu ciutura grea.
Căci apa-şi clădise, trecând peste ea,
În straturi, pojghiţele humii.

Era o fântână cu cumpăna grea,
Ca toate fântânile vieţii.
Era o fântână cu cumpăna grea,
Cu apa sălcie şi caldă şi rea.
Dar furca cu braţele-ntinse pândea,
Momind de departe drumeţii.

Zoreau însetaţii s-ajungă să bea,
Ca toţi însetaţii din viaţă.
Trăgeau cu putere de cumpăna grea
Dar apa sălcie şi caldă-i gonea.
Şi-ades câte unul mai tânăr pleca
Cu lacrimi de ciudă pe faţă.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Elena Farago
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strada cu cratere

sunt cratere în şoseaua vieţii în care multe destine stau agăţate
multe prăbuşite
cratere care asteaptă autostopul la un tren care nu mai are cale ferată
aceasta a fost scoasă pentru că i se furau tranversele
oamenii nu mai aveau lemne
acum pe şosea trec doar gipane
au roţile aşa de mari ca valoare că trec fără probleme
peste acele destine
agăţate în cratere pe strada pe care trec
numai gipane!

poezie de Viorel Muha (februarie 2019)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Condamnaţi

Eu, sclavul trist al tristei mele harpe,
eu văd pierind, cu ochii, ce-am iubit,
mi-ar fi prea mult şi-o gaură de şarpe
să merg în ea, tăcut şi umilit.

Ce să mai cânt, când au venit piraţii
şi apele din mătci ni le-au furat,
o lacrimă fiinţei mele daţi-i
şi-o s-auziţi de omul scufundat.

M-aş îneca, m-aş stinge şi m-aş duce,
să mă zdrobească ritmuri pe-o şosea,
nici nu mai am nevoie de o cruce,
mi-a fost destul c-am dus-o pe a mea.
.....

poezie clasică de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş fi vrut pentru tine

Aş fi vrut pentru tine diseară,
O plimbare de basm la şosea,
Când e luna tăcută şi clară,
Iar virtutea, lumină, de stea.

Aş fi vrut o caleaşcă nebună,
Cu doi telegari zburători,
Tu la mine-n braţe stăpână,
Să ne ascundem, iubito, în nori.

Aş fi vrut pentru tine la noapte,
Din iubire să facem poem,
Să turnăm amor peste şoapte
Şi amestecul magic, să-l bem.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O mie şi una de roţi

nu ştiu nici acum
după o mie şi una de nopţi
dacă ea
mi-e soră sau frate.

părţile bune din ea
sau din el (?!)
îmi vin ca tu(r)nate
şi cultiv o dilemă:

nu ştiu nici acum
cum se scrie cu sânge
de cauciuc pe şosea
pentru soră sau frate.

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bornele

vrei să te plimb cu maşina
de tocat carne? vrei
să te arunc pe bancheta din spate
acolo
unde poţi complota
cu, leşinate, alte fecioare stocate
la căderea şi înălţarea
mea
printre bornele plantate la
şosea, în scopuri cu totul
de neimaginat?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!