Poezii despre Bachus, pagina 2
Neptun pe mări - VI
Neptun pe mări în spume și-a așezat domnia;
Zefir, pe-o adiere; Boreu, pe-un aprig vânt.
Cibela 'mpărătește pe rodnicul pământ
Și Ceres leagă spicul și Bacchus crește via.
Și-mpart nemuritorii: văzduhul, apa, glia
Și tot ce-a fost pe lume și toate câte sunt.
Un zeu ne duce-n leagăn și altul în mormânt;
Ei ne trimet păcatul și nevinovăția.
Veghează zei, zeițe pe orișice făptură -
În arbore: Driadă; la vatră: zeul Lau.
Suntem ca fire prinse în vastă țesătură.
Nu pot să lupt cu zeul: el dă și el culege;
De el nebunu-ncearcă să fugă în zadar.
Eu mă supun, cuminte, la ne-ndurata lege.
sonet de Ion Pillat din Poezii (1965)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Psalm licorii Bahice sau Vitis vinifera silvestris
De pe plaiuri geto-dace,
Precum toată lumea știe,
Răsărit-a din găoace
Zeama viței de la vie;
Nu era lucru de șagă,
Mana cea dumnezeiască,
Dacilor le era dragă
Și-ncepuse s-o slăvească!
Ba chiar botezat-au mustul
Dupa-aromă și culoare,
Și clasându-l după gustul
Fiecăruia-n favoare...
Vinul negru de Fetească
Cu mireasmă de pădure,
Trăgător ca să trezească
Vânele, să fie dure;
Roză, dulce, delicată,
Vine din deal Busuioaca,
De-i băut cu judecată
Nu ți se va bate toaca;
[...] Citește tot
poezie de Vasile Zamolxeanu (29 mai 2019)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Curriculum vitae
Angajați-mă salahor de vise,
Să pun pe raft iluzii-n galantar,
Chiar dacă în prealabil-s interzise
Și-nchise-n boabe mari de chihlimbar.
Puneți-mi jugul catapetesmei lumii
Și să împing vagoanele de lacrimi,
Să le arunc, din marginea genunii,
Când sângerează sufletul, de patimi.
Puneți-mă să vând false emoticoane,
Îmbrăcat în uniformă de paiață
Pătat pe frunte, cu roșul din icoane
Când iau șuturi în fund, de la viață!
Sau portar, la al veacului bordel,
Cu nimfele lui Bachus și Priap,
Să fiu și gunoier și menestrel,
În lumea asta, în care-abia încap!
poezie de Ionel Arădoaie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Un imn lui Bachus
Bachus, eliberează-mă din a ta vrajă;
Sălbatice-s mările care caută o plajă.
Când cheful nu mai are-n niciun fel măsură
Nu-i plăcere-n vinul pe care-l torni în gură.
Am băut ca să-ți fiu pe plac, Hercule,
Întâia cupă și-apoi altele, destule.
Nu mă mai incita, iar mâinile mele
Îți vor întinde mii și mii de zarnacadele.
poezie de Robert Herrick, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inter Pocula
Vivat! Ura! Gălăgia
Secolelor viitoare
Nu va fi așa de mare
Hai noroc! Trăiască via!
Sprițangii mei la toartă,
Sângele devine vin
Cupa plină v-o închin,
Cât o fi nota de plată?
Trece amețeala-n gloate
Ții cu Bachus pân'la moarte
Ne-a creat, grăbit, Divinul
Și văzând exagerarea
Compensează disperarea
Dându-ne-n schimb vinul!
parodie de Constantin Ardeleanu, după Mihail Codreanu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Potrivirea-n veșnicii uscate
Iubirea ta zvâcnește-n sufletul meu,
Palmele ei sunt cuib de sentimente,
Îmi zidește-n ochi un curcubeu
Și-n sânge-mi pune aripi de erete.
Intru încântat de Bachus, sus în vie,
Lumea cântă între umbre moarte,
Picioarele au bătături ce-mbie
Rodiile iubirii să nu fie spate.
Dorința nu se-astâmpără în târg,
Nu vând, nu cumpăr vise împlinite,
Visele ce-au sânii în nou pârg
Sunt veșnicia clipelor cernite.
Tu, aceeași, treci și-acum prin mine,
Roua ta mă spală de păcate,
Oasele se macină-n ruine,
Mi le potrivești în veșnicii uscate!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamna
Culorile lumii dansează
În adierea vântului,
Răcoarea dă târcoale simțurilor,
Un strop rătăcit coboară
Liniștit, școlărește,
Spre pământ.
Livezile sunt gata
Să devină gem și compot,
Bachus mustește
Amețit de bogăție.
Nopțile tot mai lungi,
Visele tot mai adânci,
Vara tot mai trecută,
Iarna peste gard,
Primăvara, vis îndepărtat
Si tot mai vinovată,
Toamna.
poezie de Ovidiu Scridon din Tu ce-ai făcut astăzi?
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe poteci de fum
Pe poteci de fum se pierd
zilele-mi una câte una
nu e nici fumul canceros al țigării
nici aburul translucid
bahică dulce pomadă pentru oasele rebegite
e o pâclă de pucioasă ce așterne uitarea
peste fărămiturile lăsate-n urmă
pentru a-mi regăsi drumul
spre zilele-n care
negru era doar culoarea cu care-l desenam pe bau-bau
negru era părul mamei
și negri ochii ei
celei dintâi
poezie de Adrian Rentea
Adăugat de capra vecinului
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tainele rămân
Tainele rămân,
urmez același ciclu
al sezonului de însămânțare
și-al soarelui, și-al ploilor;
Demetra în iarbă,
multiplic,
înnoiesc și-l binecuvântez
pe Bacchus în vița de vie;
țin aproape de lege,
păstrez tainele întru totul,
pe cele dintâi
pentru a da nume celor vii și celor moarte;
sunt vinul și pâinea.
Păstrez legea,
țin tainele adevărate,
sunt vița de vie,
ramurile, tu
și tu.
poezie de Hilda Doolittle, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un cântec de pahar
Bachus e demult în văile declinului
Azi eu sunt singurul Zeu al Vinului!
Sărăcuțul n-are talentul care se cuvine
Pentru a intra-n competiție cu mine,
Eu pot, mai mult ca el, bea zece balerci. Pline.
Întocmiți o altă lume, o, voi, puteri divine!
În care să existe doar Vin cu arome fine:
Unde Vinul să fie singurul produs; în fine,
Să fie aer, mare și pământul care ne suține
Iar tot Vinul... doar pentru mine.
poezie de Henry Carey, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre Bachus, adresa este: