Poezii despre India, pagina 2
Copii indienilor
Pe-aceste locuri pe care călcăm noi azi
Se jucau cândva copiii indienilor, fericiți, sub brazi,
Ei erau stăpânii acestor preerii cu ierburi balerine,
Unde-acum sunt case din beton și magazine.
Copacii atunci erau înalți până la cer
Și nu erau străzi asfaltate, nici drum de fier,
Nu erau biserici și nu era nicio clopotniță,
Doar păduri, păduri și indieni și nici o temniță.
Numai colibe erau pe iarba de velur,
Iar noaptea urșii dădeau târcoale-n jur
Locul acum e altul, fără izvoare și frunze trifoi,
Locul unde trăim, muncim și ne jucăm azi noi.
poezie de Annette Wynne, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvinte în șir indian
Lângă vocea ta
am prins curaj
și m-am abandonat.
Tu nu știai,
eu nu-ndrăzneam să spun nimic.
Doar ascultam,
cuvintele în șir indian.
Și ai tăcut.
M-am speriat
si n-am indrăznit
să mai deschid ochii.
Într-un târziu,
am ințeles
că ți-era frică
chiar mai mult
decât mie.
poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Convergență
Fie A(n) real, să zicem
dintr-un șir indian.
Mai luăm cu falsă sfială,
o A, reală
aleasă cu socoteală.
Considerăm apoi, un pitic
Epsilon zis,
suficient de mic.
Dacă A(n) minus A,
nu poate elonga
pe Epsilon-pitic,
zicem fără tocmeală
că este potriveală,
că A(n) tinde la A
deci, se pot cununa.
poezie de Tudor Iancu
Adăugat de Scobitoare
Comentează! | Votează! | Copiază!
Las totul la voia întâmplării
Azi am pariat pe iubirea aproapelui
Așa cum pariez câteodată pe barca sau liverpool
Știu că cerul ne va trimite mesaje codificate
Pe frunze proaspete de turmeric
Tot ce știu se află în inima asta umplută
Cu mirodenii aduse din india
Las totul la voia întâmplării
Până la sfârșitul acestei zile ceva bun tot s-o întâmpla
poezie de Sorin Lucaci
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Diavoli în șir indian
în lumea asta subțire și netedă
ca o foaie de calc
leșurile noastre se rostogolesc
bolovănos
până la prăbușirea
în mocirla cerului
iar unii lasă urme
la care și diavolii se-nchină
în șir indian
dumnezeii scuipă-n sân
de nelocuirea lor
în strana Căii Lactee
ori n-au loc nicăieri
ori nu știm noi
cum și de ce îi locuiește
moartea
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trag de vene
până ajung unde trebuie
să ajungă dacă și-ar propune
cu acele care le răscolesc
și nu pleacă. îngerii au nevoie
de mine. sunt bolnavi, doamne
trag de vene ca de fiare
un culturist cu o plantație
de cânepă indiană. plec
să nu mă fac medic
nu vreau să ascult inima
legată tainic de vene
stau cu mâinile la spate
legat de vene cu vene irigate
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Numai respirație
Nici Creștin și nici Mozaic, nici Muslim și nici Hindus,
Budhist, Sufist sau Zen. Nu, oricărei religii
sau sistem cultural. Eu nu sunt din Est
sau din Vest, nici din ocean și nici din pământ,
nici din eter și nici dintr-o oarecare formă naturală,
nici nu-s compus din elemente întâmplătoare. Eu nu exist
ca entitate a acestei lumi sau a celei care va urma,
nu descind din Adam și Eva sau din oricare alt
mit fondator. Locul meu este nelocul, urma
fără urme. Nici trup și nici suflet.
Aparțin Lui, Celui pe care-L iubesc, am văzut cele două
lumi ca pe una singura, cea pe care o știu și care mă cheamă,
prima, ultima, cea din afara mea și din mine,
singura care respiră cu respirația unei ființe omenești.
poezie clasică de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Leul
Leul peste alte sălbătăciuni e rege. Ca răsfăț,
Îi place să mănânce-un hindus la fiecare-ospăț.
Dacă nu prinde niciun hindus
El devine foarte nervos și indispus.
Își pune soața-n cătușe și-o mușcă de ureche
Până-i dau lacrimile, de parcă nu i-ar fi pereche...
Apoi îi găsesc bârlogul niște oameni cu pușcoace
Și-n familie se face iarăși liniște și pace.
poezie de Vachel Lindsay, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cea mai frumoasă zi
Dacă-aș fi un brutar
Aș coace o pâine
Atât de mare, încât să satur
Toată, toată lumea
Care nu are de mâncare.
O pâine mai mare ca soarele,
Rumenită, parfumată
Ca și viorelele.
O așa pâine
Ar vrea să mănânce
Cei din India și din Chile
Săracii, copiii,
Bătrânii și păsărelele.
Va fi o zi de păstrat în memorie:
O zi fără foame!
Cea mai frumoasă zi din istorie!
poezie de Gianni Rodari, traducere de Dănuț Cepoi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Act de justiție
Inculpatul, e-o persoană
importantă și cu pile,
cu alură indiană
și manifestări febrile.
A venit la judecată
după accidentul care
e-o faptă catalogată
penală, în acuzare.
A lovit, scrie-n rapoarte,
după care și-a luat zborul
și-a lăsat, atins de moarte,
ditamai judecătorul.
După amânări cu anii
ce-au făcut pe mulți să fiarbă,
poate c-au vorbit doar banii,
nu justiția cea oarbă.
[...] Citește tot
poezie satirică de Daniel Vișan-Dimitriu din Parfum... vesel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre India? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre India, adresa este: