Poezii despre Johann Sebastian Bach, pagina 2
Primăvara sufletelor
În spirit pascalian, Miss,
noi am născocit, recent,
Legea poemelor comunicante
și Principiul poeziei hidraulice...
Când eu apăs pistonul hiperbolei,
presiunea metaforei tale crește,
astfel, încât, împreună,
marcăm poeme nemuritoare,
detronăm legendele lirice ale vremii,
"presăm" geniile autodeclarate
să-și pună lațul poetic de gât
și, apoi, amândoi, sărbătorim
Primăvara sufletelor,
pe muzică de Bach!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Si cu toate astea,iubesc
Simt
Glasul alb al singuratatii
Lovindu-mi corzile vocale,
Tristetea florilor ce-si arunca tipatul
Inaintea mea,
Desfrunzindu-mi oasele,
Infiorata ruga a nisipului,
Cald poate si din vina
Inimilor noastre
Simt cum iubirea inalta si coboara
Suflete,
De care apoi durerea
Sa poata fi demna.
Si cu toate astea, iubesc.
Iubesc, fara sa pun nici o intrebare,
Iubesc, fara sa mai simt pietrele
Otravind ecouri,
Mai crud, tot mai crud,
In jurul meu,
Iubesc, si ruinele ce se sting
[...] Citește tot
poezie de Alina Emandi
Adăugat de Eliana Serban
Comentează! | Votează! | Copiază!
Maseuza
Amurg în zăbale,
fuior, se prăvale,
pe acorduri de Bach,
în chilia mea de monah,
și-un trup de femeie,
zeie,
mă descheie,
pentru masaj...
Ea e prințesă,
eu îi sunt paj,
iar trupul mi-i gaj,
ca un câine în lesă.
Mă simt protejat,
adulat. Fermecat!
Mâinile sale de aur
și sânii săi de tezaur
ard ondulat, pe trupu-mi
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec fără prihană
câteva flori de tei atârnă,
e primăvara în declin.
pe clape-o pianistă cârnă
își plimbă degetele lin.
răzlețe gânduri străbat mintea,
pe căi înguste, mărmurii
lacrima trece dinaintea
unei lentile azurii.
peste grumaz o perlă dură
se mișcă și îi dă fiori.
cad notele din partitură
cum cade grindina din nori
iar florile de tei atârnă...
și pentru toate astea, ah!
frumoasa pianistă cârnă,
îl face vinovat pe Bach.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orga
La orgă interpreta fuga de Bach
Izvor etern al muzicii celeste,
Transfigurat, scoteam câte un "Ah!"
În juru-mi se țesea dulce poveste
Degetele-i lungi mângâiau clape
Tot trupu-mi devenea claviatură,
La miezul nopții, cum să-mi scape?
De când o așteptam la cotitură?!
Se-opri din cânt. Și îmi cedase
Cu voluptatea altei partituri
Cum și lui Bach se-abandonase...
Ce-arome-n bezna căutatei guri
Tot Bach se auzea. De astă dată,
Dar nu o fugă. Trecusem pe tocată...
parodie de Constantin Ardeleanu, după Traian Demetrescu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Simfonia îngerilor
armonii grațioase- dansuri în lumină
o lume fără durere și fără păcat
curg seninătăți din dominația divină
ce fericită sunt cu suflet împăcat.
îmi purific inima cu simfonii
cu Mozart și Bach mă simt în Paradis
muzica angelica răspândită-n colonii
ajunge la suflet pe aripi de vis.
simfonia îngerilor mă vrăjește
transparente fericiri joc de culori
spactacolul stelar mă înveselește
lumea mea se umple de valori.
muzica e calea ieșirii din abisul uman
calea mântuirii fiecărui sărman.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea noastră, tom cu multe file
Iubirea noastră, tom cu multe file,
Cu scoarțe prăfuite de rutină,
Se va sfârși sub fălci de ghilotină,-
A timpului strivit între feștile.
Ca dependentul vechi de cocaină,
Gustu-ți mi-e încă proaspăt în papile.
Ca Leonidas mor laTermopile,
Doar să te-alint în ritm de sonatină.
Din trandafirul buzelor m-adapă.
Sub mâini febrile trupul ți se frânge,
Când cânt frenetic Bach, pe orice clapă.
În tine-un demon însetat mai plânge.
Cu ultimul sărut, uitat pe pleoapă,
Un înger vama timpului va-nfrânge.
sonet de Mihaela Banu din In volumul Bolta-și răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Într-o sferă calină
mă simt inspirată de aștri sublimi
să amplific zilnic gândirea duioasă
mă veghează în taină sacri heruvimi
iubirea lor de lume este contagioasă.
vibrații sonore îmi pătrund în ființă
abandonarea-n muzica minunatului Bach
pasiune vitală intrată-n conștiință
freamăt ca stejarul în codrul valah.
iubesc viața îi savurez dulceața
exploatez la maxim tot ce îmi oferă
când zori îmi bat în pleoape dimineața
simt că plutesc într-o calină sfera.
convertesc în stimulente poezia
energie și ardoare să cuprindă veșnicia.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pustiu strălucitor
își aruncă știutele cârlige
să prindă sirenele
atâția laboranți pe lumea asta
nimeni nu mă poate convinge că ochii lor nu văd
farul dintre perdelele de ceață și bătăile dintre
cutele inimii
într-o zi tu farule vei înțelege alt limbaj?
nimeni nu înțelege pentru tine
o regie în plus se cântă Bach
dirijorul e acru și taciturn
primul violonist urăște muzica
iubirea a murit
în timp ce asculta
cum bate pendula din hol
se dresează leul și pantera
în ritmul ochilor și buzelor pocnește
un bici și frica îi transformă în miei
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pustiu strălucitor
scoici fără perle eșuează pe mal
pictați în alb și negru atâția laboranți pe lumea asta
nimeni nu mă poate convinge că ochii lor nu văd farul ascuns de perdelele de ceață
bătăile dintre cutele inimii le vor asculta într-o zi
și vor învăța alt limbaj?
nimeni nu înțelege pentru tine
o regie în plus se cântă Bach
dirijorul e acru și taciturn
primul violonist urăște muzica
iubirea a murit în timp ce asculta
cum bate pendulul ora
în hol se dresează leul și pantera
în ritmul ochilor și buzelor pocnește
un bici și frica umple încăperea cu miei
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre Johann Sebastian Bach, adresa este: