Poezii despre adevăr și moarte, pagina 2
Sonetul 66
Sătul de tot, chem moartea să m-aline,
Căci văd că cel capabil azi cerșește
Că pușlamaua umblă-n haine fine,
Că cel onest trădat e mișelește,
Cinstirea este dată la întâmplare,
Virtutea pură este siluită,
Desăvârșirea-i terfelită tare
Puterea-i șchioapă și secătuită,
Celui ce știe, gura i se-nchide,
Prostul pretinde c-are învățătură,
Minciuna adevărul îl desfide,
Cel bun e rob la rău în bătătură.
Sătul de tot, aș vrea să plec departe,
Dar dacă mor, de dragul meu n-am parte.
poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Eu am murit pentru Frumos,
Dar de abia pusă-n mormânt,
Un om, mort pentru Adevăr,
Fu adus alături, în pământ.
El m-a-ntrebat "De ce-am dat greș?"
"Pentru Frumos", eu i-am răspuns.
Deci suntem frați" șoptit mi-a spus...
Vorbeam deci între noi, ca rude
Ce-n noapte-așa s-au întâlnit.
Până ce mușchiul buzele
Și numele ne-au năpădit.
poezie celebră de Emily Dickinson din Almanah "Convorbiri literare", traducere de Brândușa Popescu
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Dragostea mea, inima mea e văpaie zi și noapte cu gândul la întâlnirile cu tine, la întâlnirea ta ca la întâlnirea morții nimicitoare. Aș vrea să fiu distrus de tine ca de o furtună. Ia-mi tot ce am, omoară-mi somnul, năruie-mi visele, răpește-mă chiar lumii. Fie ca, prin această pustiire și adevărată despuiere a mea, să întrupăm frumusețea într-o singură ființă...
Vai, dorința-mi e zadarnică! Unde oare găsesc speranța împreunării adevărate, de nu în Tine, Doamne?
poezie celebră de Rabindranath Tagore din Grădinarul
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Limba lui Dumnezeu
Precum Eminescu ești
frate Grigore Vieru
stâlp al slovei românești
loc pe unde vine cerul
Frate Grigore Vieru
limba-i mult mai dulce
dacă spune adevărul
neamul ni-i pe cruce
Limba-i mult mai dulce
stâlp al lacrimei cerești
loc de unde moartea fuge
precum Eminescu ești
Frate Grigore Vieru
mama naște adevărul
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (21 ianuarie 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Praguri
În susul apei, într-un spasm de os
Și peștii-n arcuiri de curcubeie
Pe solzii lucii prind câte-o scânteie
Din drumu-acesta lung, primejdios.
Striviți de pietre, carnea le tresaltă,
Se încordează și își iau avânt:
Mai trece-un prag împuținatul cârd,
Spre un izvor din lumea cealălaltă.
Ajung câțiva și mor dup-o secundă,
Lăsându-și icrele-n fecunda undă.
Alt roi de peștișori o ia la vale,
Ca mâine să refacă aspra cale,
Sfințind cu moarte crudul adevăr:
Mereu cum curge valul - și-n răspăr.
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Schija frumuseții
Despre femeie nu se poate vorbi decât cu mâinile
despre femeie nu se poate cânta decât cu lacrimile
despre femeie nu se poate lupta decât cu ochii
despre femeie nu se poate iubi decât cu inima
despre femeie nu se poate scrie decât cu soarele
despre femeie nu se poate naște decât cu moartea
despre femeie nu se poate ruga decât cu Dumnezeu
despre frumusețe numai adevărul
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (6 martie 2022)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Criminalului Ion Ilici Iliescu și complicilor lui, și procurorilor de la Parchetul Militar: adevărul despre morții de la Revoluția din Decembrie 1989
După crunta dictatură,
Toți cu sufletul la gură,
Zeci de ani am așteptat,
Adevărul pur, curat,
Criminalii să plătească,
Pentru crima mișelească.
Adevărul n-am aflat,
Fi'ndcă voi l-ați îngropat.
poezie de George Budoi din Pamflete și satire (22 decembrie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aici dorm
Aici dorm cei care-au învățat întreaga gamă
A tot ce poate fi-nvățat despre răni și despre teamă;
Morți, dar au murit de bunăvoie, deși nu le-a fost ușor:
Au fost bărbați adevărați, au avut mândria lor.
poezie de Robert Graves, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu dispera
Căderea
nu-i dată spre moarte
ci iar
să te ridici
o fugă să fii
până la ape
norii
ne mai țin de mână uneori
și timpul
ne sapă privirea
înscriindu-ne-n floarea de zi
pe măgura
ochilor
când nu înțelgi nimic
nu dispera
nu te da în lături
înțelesul
caută-l mai profund
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vedere de la mansardă (fragment)
Asta până când și eu, sus, acolo-n turnul vremurilor mele,
Printre ruine familiare,-am început să plâng încetișor
Pentru adevăr, boli, accidente, crime, război și alte rele,
Pentru ca toți au murit și pentru că și eu va trebui să mor.
A nins, copacii au rămas, promisiunea s-a-mplinit,
Iar eu, copilul, am dormit.
poezie de Howard Nemerov, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre adevăr și moarte, adresa este: