Poezii despre bijuterii, pagina 2
* * *
A începe să scrii o poezie
e ca și cum ai flirta
cu o femeie.
Poeții
iubesc poeziile capricioase,
Pentru că au ocazia
să se îngrijească, mai mult,
de ele.
Să le intre în voie.
Să le dăruiască
bijuterii de metafore
frumoase,
să le împodobească zâmbetul.
O poezie frumoasă
e ca o femeie:
Nu cedează ușor
[...] Citește tot
poezie de Doina Postolachi din volumul de versuri Nostalgia Neîntoarcerii (2013)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Desmodus rotundus
într-o lume în care iubirea contează tot mai puțin
în care tot mai mulți oameni sunt precum liliecii
mamifere minuscule cu aripi de satană
cu capetele atârnate oriunde și oricând
coborâți din peșteri întunecate de propriile lor corpuri
am învățat că botnița e cea mai practică bijuterie
în mine răsună cuvintele nespuse
în ei ecoul sângelui băut
poezie de Dana Logigan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cutia
sunt inchisă
ca o mică bijuterie
intr-o cutie
-care cutie?
-inima mea!
să evadez ce rost are?
mă simt bine acolo
cu mine insămi
de acolo nu văd nimic
dar cei care trec
pe lângă mine
ce cred oare?
iși spun cu nepăsare
s-a-nchis in ea
-care ea?
-cutia... cu inima mea.
poezie de Doina Bonescu din Clepsidra
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte miroase galben-auriu
dacă vrei poți să arunci la gunoi zilele în care ai fost puțin tristă, bijuteriile, aparatul de radio, rochiile transparente, tv-ul, pantofii cu tocuri, computerul, nopțile în care ai făcut dragoste degeaba sau
orice alt detaliu care te-a făcut să crezi că nu, nu ai fost vreodată singură
sparge femeie în astă noapte fereastra
ca și cum ți-ai sparge în sfârșit ochii
nu plânge
așează-ti frunze lungi, flori galbene-aurii sau albe-n păr
te culcă de ți-e somn
ar fi de-ajuns o singură sămânță de Sânziană-albă
pentru ca tu să scrii într-o noapte primul poem de dragoste
poezie de Lavinia Micula
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Perle de iubire
Nu am bijuterii, nici nestemate,
La lună nu ajung ca să ți-o dau,
Însă-ți pot da cuvinte, ție, toate
Și în iubirea ta promit să stau.
Nu voi avea palate pentru tine
Și nici grădini cu flori în curtea lor,
Dar am câmpii care de maci sunt pline
Și susurul din apa de izvor.
Eu n-am s-aduc frumosul din tarabe
Să îl aștern sfios la pieptul tău.
Voi împleti din garofițe salbe
Și-un cer te va iubi-n albastrul său.
N-am perle, poate doar de bucurie,
Ce vor cădea din ochii tăi când plângi,
Când tu vei fi a mea și-ți voi fi ție,
Atunci am să te rog să mi le curgi.
poezie de Adi Conțu (17 iulie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bijuterii alese
poezie dedicată Nanei Ileana Filip
Cutia Pandorei a ascuns agonia
În care trăiește dorința de "a avea".
Ramburs am creat din aripi de înger țesute cu fir de mătase,
Cutii pentru bijuteriile mele frumoase.
Am picurat esență de trandafir în rubin.
Brazii i-am ascuns în pietrele de jad
Spre a fi făclia ce ard... în piatra de chihlimbar.
Gust amar, gelozie... din pietre de- opal.
Safirul l-am pus în ochii mei verzi
Și în vis l-am ascuns...
Cu ametist am stropit florile de liliac
Cristalele le-am aruncat în străfunduri de lac
Iar peste toate am tras o draperie de onix
Pe care ochiul carnal o caută iar și iar...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine-ar fi crezut?
Cine-ar fi crezut că, de la o zi la alta,
voi rămâne fără vechile, statornicele mele bijuterii,
lanțul acela întunecat de care spânzura
un ochi prețios,
brățara aceea de semințe,
inelul acela cu pasăre?
Goală și săracă am rămas, Doamne,
furată și batjocorită sunt.
Cine mă va mai împodobi de-acum înainte?
Nici ploaia, nici grâul,
nici marea nu mă va mai împodobi,
nici trista lumină de stea.
Oare eu am lăsat deschisă
cutia cea mare a lumii,
eu să fi fost păzitorul ei,
de nimeni numit, el însuși neștiutor
de grandioasa-i misiune,
și plătind acum, nevinovat,
[...] Citește tot
poezie de Nina Cassian din colecția Poezii pentru copii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cutia
Sunt închisă
Ca o mică bijuterie
Într-o cutie..
- Care cutie?
- Inima mea...
Să evadez
Ce rost are?
Mă simt bine acolo
Cu mine însămi
De acolo...
Nu văd nimic
Dar cei care trec
Pe lângă mine
Ce cred oare??
Își spun cu nepăsare
- S-a-nchis în ea!!
- Care ea?... cutia?
- Cutia cu inima mea!!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mici bijuterii
ah, ouăle pe care cucul
prins în zborul spre cuibul din trafic
le străbate cu vârful
ciocului ce trage spre dreapta
ar trebui să te miște:
puii care ies din acele
ouă ca biluțele
de sudoare din tricouri (?!) poate sunt
și ai tăi și ai tăi și ai tăi
poate numărul zgribuliților în asfaltul copleșitor
mereu este unul
și-același
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Urare de Crăciun
Vă urez acu',-n Ajun,
Ca preabunul Moș Crăciun
Să v-aducă, la copii,
Brazi, bomboane, jucării,
Haine, fructe, cozonac
Cu stafide, nuci și mac,
Cărți cu multe poezii,
Mamelor bijuterii,
Taților conturi babane,
Laptopuri de milioane;
Să v-aducă, la bunici,
Noi nepoți și mulți amici!
Moș Crăciun, preaiubitor,
Să v-aducă tuturor
Nesfârșită sănătate,
Că-i mai bună decât toate!
poezie de George Budoi din Urări (24 decembrie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre bijuterii, adresa este: