Poezii despre diabet, pagina 2
Definitiv îndrăgostit de tine
Tu ești glucoză, zaharoză,
Ești miere, polen, et cetera,
Din creștet până-n tălpile
Atașate temeinic de dușumea.
Ești ciocolată Hershey, Snickers,
Ești mai dulce decât halvaua,
Ajunge să scuipi în ceașca mea
Și-mi îndulcești pe loc cafeaua.
Te iubesc atat de mult încât simt
Cum prind aripi și cum devin poet...
Dar nu pot nici măcar să te sărut,
Pentru că am, iubito, diabet.
poezie de Kenneth J. Miller, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nemulțumirea răposatului
Cum existența cea umană
E scurtă, dus ești într-o zi
Și-"acolo", spre-a nu flămânzi,
Se apelează la pomană
Astfel lui Gogu-a sa vădană,
Un praznic mare îi tocmi,
C-a fost avut, avea moșii...
Plecând, el îi lăsase-o rană
Și soața, poate, din snobism,
Îl consultă prin spiritism
Iar Gogu supărat, din rai,
Îi reproșă pe-un ton patetic:
De ce colivă dulce-mi dai,
Nu știi că fost-am diabetic?
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate bine (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lingurița mușcă
taie prăjitura cu iubire
de ciocolată o face
duci la gură delicat
parcă ai împleti o cunună
de flori îți lunecă din linguriță
pe buze în gură și nu-ți pasă
dacă are prea mult zahăr
beția de arome pune stăpânire
pe creier și te simți
ca o albină nebună
sorbind nectar dintr-o floare
de lotus
aproape încerci un cântec
zadarnic privești lingura goală
îngândurat la lumina stelelor
te întrebi dacă glicemia n-a crescut?
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ar fi timpul
ca spondiloza, cardiopatia ischemică
aia cu tulburarea miocardică datorită
unui dezechilibru între fluxul de geniu
ce este scăzut în inima mereu
îndrăgostită din motive obiective
diabetul și alte boli să preia trupul
ajuns la 56 de ani
care scrie poezii testamentare din timp
corpul scuipă câteva semne de slăbiciune
le văd în oglinda care mă atinge pe obraz
zâmbetul este curmat de o durere
de genunchi și nici n-aș putea să fug
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire pe un colț de rai
a face dragoste cu o femeie urâtă,
ce a pierdut îndemânarea
de a urca în copacii de pe umerii tăi
să caute răsăritul,
și să-l soarbă cu ochii tentată de buzele tale
uneori dulci,
alteori amare
precum cafeaua servită de diabetici,
și care să-și piardă ultima picătură de iubire
iubindu-te pe tine,
zeu mistificat
este ca și cum ai plânge de frumusețe la un colț de rai unde sfinții își plimbă câinii în lesă,
și știu că nicio femeie nu este urâtă
când este a ta.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plâng în versuri
după ce mi-am pierdut echilibrul
la un schwarzwalder kirschtorte
e dorul lui schiller din valea rece
sau viermele din anticariat
care se hrănește cu sistemul filosofic
conceput de hegel
la nietzsche nu atentează nimeni
nici echilibrul meu pre
car după mine caietele cu versuri
scrise cu stiloul
dacă vă interesează
și trebuie să fiți inte
resați de poezie bună
este un miracol care trăiește în haos
încă un rote grutze
și glicemia urcă-n ceruri
fără aerele de poet inter
galactic
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Agonie nocturnă
E ora patru dimineață,
Tremurînd bețivii aleagă spre cîrciuma din piață;
Ochii le sticlesc de poftă ca la bursuci,
Devreme sau mai tîrziu de ciroză vor murii cu toții răpuși;
Unii beau pe datorie, trecuți pe caiet,
Dar unul a scăpat de datorie murind de diabet;
Un bețiv la altul indignat povestea,
Că i-a venit nevasta acasă fără chiloți pe ea;
Un coleg de pahar n-a mai venit de luni,
Fiind internat la dezalcoolizare la spitalul de nebuni;
Un singur ideal, o singură bucurie bețivii avea',
Cînd iau pensia sau salariul să aibă ce bea!
poezie de Mihai Ivănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe urmă alerga
fără să facă zgomot și se vedea
semiîntunericul era până la brâu
lingea apa rece de spuneai că are
o sete diabetică care își făcuse
un fel de culcuș în gura lui știrbă
simțea rușinea cum a trecut prin
corpul lui slab uitat de ani
uneori limpăia câteva glume sau
un sirop verbal îngrozitor de fals
în timp ce alerga o luase pe drum
ocolit de lumina felinarelor
ajunsese într-o hală de procesat
idei extravagante agățate pe ultimul
vagon de dormit de tablă ruginită
în timp ce vântul șuiera în locul
locomotivei trase de dulăii albi
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nedumerire
Acum două luni mi-a prescris
Un doctor, că numele-mi scapă,
Să beau, cum demult am omis,
Pe zi, opt pahare de apă,
Având un efect curativ,
Rinichi, diabet, năpârlire,
Uita-voi și de laxativ,
Chiar ștofa mi-o face subțire (!)
Și-am fript-o normal, să constat
De cura prescrisă că are,
Pe lângă ce mult m-a costat,
Efecte total secundare:
Sughiț, amețeli și arsuri,
Simțind cum ficatul îmi crapă,
De când folosesc ca măsuri,
Pe zi, opt pahare de apă,
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cad suflete
Șoptesc copacii, tremurând,
Oftând, cad frunzele uscate,
Ca suflete ce zboară-n rând,
Bătând la-a cerului cetate.
Prin reci noroaie se-mpletesc,
Cu picăturile de ploaie,
Iar pe desupra lor pășesc,
Bătrânii, slabi, ce se-nconvoaie.
Prin parcuri ne-am plimbat încet
De mână, ca și doi copii,
Aveam baston, tu diabet
Și foarte multe dioptrii.
Dar la a ceasului bătăi
Când toamna vieții va veni,
Iau sufletele alte căi,
Țintind a cerului tării.
[...] Citește tot
poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre diabet, adresa este: