ecologie

Reciclat copac

tăiat şi dus în austria pe calea
ferată dintr-o mină închisă
ecologic a fost adus sub formă
de dulap cu instrucţiuni în pachet
asamblat de cumpărătorul
neavizat ţine cheiţe şi şurubelniţa
conform normelor reciclează
un copac-dulap cu sertare
strânge ambalaj pentru omul
sărac învelit în cartoanele
din copacul sub care a stat
în tinereţe la berea rece autohtonă

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omida

în căutare de duzi traversează
venele umflate-n căldură ale mâinii ce scrie
o poezie – un om
cu vermorelul se ridică pe vârfuri se-ntinde
cum ar juca badminton cu larve păroase –
albul de zinc şi cleiul
de oase ce prepară o pânză înfăşurată în jurul
frunţilor vaporoase
din iulie în septembrie, peste vara
cu pretenţii de-amantă ecologistă, pot să
rămână să întărească
să cimenteze la cald drumul nostru încrucişat
cu jocuri de gleznă – multiple

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E mai puţină urină-n berea mexicană decât în apa de la robinetul tău ...sau aşa susţin ei

Cine-s aceşti Ţicniţi?
Aceste găşti de ecologişti excentrici
cu rânjete subţiri pe feţe
şi cu anticoncepţionale-n fund...

Ei sunt Promulgatorii care emit decrete
cu prejudecăţile lor anecdotice şi cu probele lor concludente

Aerul n-ar fi curat...
Astfel ei te pot taxa ca să respiri

Iar apa ar fi impură...
Astfel ei îţi pot vinde apă chioară la sticlă

În final tot eu-i înfund... ar trebui poate să spun tot în Fund...
eu sunt gagiul care le vinde sistemele de protecţie pentru găoaze...

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Infidelitate

Crezare îi dai şi îţi ia ţel...
E infidel.
Munceşti pe bani, şi-ţi dă niţel...
E infidel...
E lup, te-ar rupe... şi-a zis... miel...
E infidel.
Arama, "gold" îţi dă-n inel...
E infidel.
Fier ruginit ţi-l dă oţel...
E infidel.
Îţi vinde clopot... clopoţel...
E infidel.
E hâd, mesaj de ghiocel...
E infidel.
Uman culcat, trezit căţel...
E infidel.
Cuţit înfipt în piept... penel...
E infidel.
Convins de vină... nu e el...
E infidel.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (3 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balanţele înfipte

în pomii cu ramuri pline de dozatoare
care dau lapte - o şuviţă mlădie
cu tulpina în vânt - deşiră trupuri putrezite
vioara cu urechea ruptă a fost pusă
în talgerul balanţei lăsat pe seama
misterului de neelucidat fără calcule

balanţele scutură braţele care ridică
greutăţi din amintiri amare seara
renunţ la scris pentru un milion
de săruturi de ajuns de vii şi inoxidabile

balanţele blocate în grămada de hârtie
scrisă de păpuşile magistral ciopârţite
de ecologiştii rupţi de realitatea virtuală

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

cititorul de oameni
se trezeşte cu noaptea în cap
plimbându-şi ochii
de la stânga la dreapta
de la stânga la dreapta.

vede un punct
şi încă un punct
şi încă un punct
apoi se face lumină.

cerşetorul sprijină uşa supermarketului
exact cum o făcea ieri
iar cititorul de oameni
nu poate trece cu vederea
haina trei sferturi
din piele ecologică
neagră.

trecerea de pietoni

[...] Citeşte tot

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea celor... strâmţi (nepoezie)

traiectorii noi
libertatea capătă sensuri anume
impuse –
democratic mi-am ales
călăul... nu
nu-mi rostogoleşte ţeasta în coş, ori pe caldarâm
mă vrea aproximativ viu
de ajuns de viu cât să fiu păpuşă precisă
sforii sale inoxidabile, ignifuge, transparente, rezistente...
surâde magistral telegenic sau ia mime grave
"alesul"
preocupat de traiectorii
am fost încolţit – ca să nu spun curtat
cândva de către ecologişti
credeam că pentru consumul excesiv de hârtie...!
... renunţ la scris, nu-i nicio scofală
însă – am priceput
voiau să şlefuiesc bine cu pielea mea o traiectorie
nţ, nţ
ba şi de către cei de la putere – azi – credeam

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odă Lunii... sau poveste despre dulciuri, ca să ne simţim ca acasă

Nu vă pot ascunde, că eu sunt omul negru,
dar nu-i corect spus, că dispreţuiesc totul.
Dispreţul e-o formă de neînţelegere.
În răbdarea mea mă cam enerva... Luna!
Ştiu! O să-mi amintiţi acţiunile umanitare
de ecologizare a Lunii!
Elevii de la Casa Pionierilor etc.,
s-au dus să cureţe Luna de:
pet-uri, chiştoace, cutii de bere.
Însă numai pe faţa noastră a Lunii!?
Oare pe cine ar trebui să omor,
ca să aflu,
de ce Luna are doar o faţă, de zeci şi sute de ani?
Adică sunt om, am şi eu nişte nevoi,
voiam să scriu cu pişu nişte manifeste
sau ceva apocrife despre zeul Cronos.
Vă rog respectaţi-mi dreptul la intimitate,
vreau s-o fac pe partea întunecată!
Se zvoneşte că Zeul cel Puturos,
a operat Luna de organele interne,

[...] Citeşte tot

poezie de Cristi Poe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cimitir

Eterul morţilor din seve,
Oprite-n ultimul depou,
Se emanând nopţile, aieve,
Prin fantomaticul cavou.

Alei de paşi pierduţi sub cruci
De-o lume-n vârste îngheţate,
Se perindând în vis, năluci
Din inimi plânse, rugi 'nălţate.

E viaţa moartă-n firi ovale
De timp ce n-a ales vechime;
Cu poze veşnice actuale
Din chip voalat, fără asprime.

O grădiniţă-n flori sădită,
Răspândind morţii în polen,
Miere, nectar... cruce învechită
În lemn, lângă un monument, solemn.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (15 iunie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Assisi

Piticul cu mâini uscate şi chircite,
povârnit precum un sac pe jumătate gol,
tremura pe picioarele-i subţiri şi răsucite, din care
parcă se scurgea rumeguş,
lângă marea catedrală ridicată-n amintirea
Sfântului Francisc*, fratele tuturor sărmanilor,
cel care vorbea cu păsările şi faţă de care
milogul avea avantajul de-a nu fi încă mort.

Un preot explica pedant oamenilor
cât de ingenios a fost Giotto
când a făcut frescele să spună poveşti
şi să dezvăluie celor analfabeţi bunătatea
Domnului şi suferinţile
Fiului Său. Am înghiţit
explicaţia şi actualitatea
acelei ingeniozităţi.

Valuri de turişti, cotcodăcind mulţumiţi,
îl urmau aclamând entuziasmaţi pe cel care împrăştia

[...] Citeşte tot

poezie de Norman MacCaig, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!