Poezii despre existență și moarte, pagina 2
Singurătatea, ca o molie
durerea este singura parte a vieții
care te învață cum
să-ți învingi moartea
și dacă există cineva care
să-ți acopere umbra
e doar
singurătatea căruia îi place
să roadă din tine
ca o molie
poezie de Teodor Dume (2015)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar timpul nu moare în timp,
nici cuvântul scris pe hârtie,
doar focul există atât
cât jarul aprins o să fie...
catren de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unde să mergem...
Unde să mergem?
Pretutindeni există moarte.
Ar trebui să trăim bocindu-ne din această pricină?
Fie ca inima ta să-și afle propria cale:
aici nimeni nu va trăi veșnic.
Chiar și prinții mor,
toți oamenii vor ajunge cenușă.
Fie ca inima ta să-și afle propria cale:
aici nimeni nu va trăi veșnic.
poezie de Netzahualcoyotl, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Săruturi
poezie fără suferință nu
există fratele viu fără fratele mort
nu ai văzut că te umplu
cu bale, cu
săruturi pănâ și-n...?
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Octopodul
Moartea și regretul sunt lucruri mărunte. Ele sunt tranzitorii.
Viața trebuie să stea înaintea morții, iar bucuria înaintea regretului.
De fapt, nu există moarte și nici regret.
Acestea sunt negative.
Viața este pozitivă.
Moartea nu este decât absența vieții.
poezie de Frank Norris, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Versuri târzii
Suferă de insomnie
și toate le dor.
Știu deja că lumea
poate să existe și fără ele.
Stau departe de foile de hârtie.
Singure se trag la margine,
precum elefanții
înainte de moarte.
poezie de Feliks Netz din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moarte
Nu există speranță, nici frică
În animalul care moare;
Omul sfârșește, la o adică,
Într-o nădejde temătoare.
El a murit de mii de ori
Și pururi a renăscut din propriul praf;
Unui om bărbăția-i măsori
Când înfruntând tâlhari setoși de sânge, jaf,
Nu ia în seama viața-i trecătoare,
Nu se gândește la ziua de mâine și nici la țintirim;
El se-îndreptă spre moarte ca albinele spre-o floare
Omul a inventat moartea, așa cum azi o știm.
poezie celebră de William Butler Yeats din Scară în Spirale (1933), traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
A patra scrisoare a îngerului
aripile mele pictează în vânt
tabloul existenței haotice
și al pieirii
culorile curgând din pene
horcăie a moarte
nu socotiți nebun
pe cel ce se îngrozește
întâlnindu-se cu morții
poezie de Relu Cazacu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru cadranul solar al Katrinei
Orele zboară,
Florile mor;
Zile noi,
Căi noi
Trec pe lângă tine!
Dragostea rămâne.
Timpul este
Prea Lent pentru cei care așteaptă,
Prea Iute pentru cei care se tem,
Prea Lung pentru cei îndurerați,
Prea Scurt pentru cei care se bucură;
Dar pentru cei care Iubesc,
Timpul Nu există.
poezie clasică de Henry Van Dyke din Muzică și alte poeme (1904), traducere de George Budoi
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Viata are gust
Viata are gust de cirese copate,
Maine nu exista
Moartea e pe moarte.
Viata are gust de cirese amare,
Speranta e beata si pluteste-n zare.
Viata are gustul fructelor de vara,
Cand este prea dulce cand e prea amara...
poezie de Falvian Sorin Mureș din Poezie pe gard (24 iulie 2009)
Adăugat de Falvian Sorin Mureș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre existență și moarte, adresa este: