Poezii despre frumusețe și tinerețe, pagina 2
Ocnașul
abia în ultimii ani a
observat că femeile sunt
mai frumoase decât
bărbații iubiți sub pământ
și abia
mai face față acum
înțepăturilor de insecte
cu voaletă și tinere
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E bine să ai copii, ca să aibă cine să te ducă la azil la bătrânețe...
S-a dus frumoasa tinerețe
Și am ajuns la bătrânețe.
Noi l-am rugat pe-al nost' copil
Ca să ne ducă la azil.
Ne-a spus că-i foarte ocupat;
Ne-a dus vecinu',-nlăcrimat.
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (1 aprilie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul muzmeiei
În jinrikișă ușurică
Muzmeia mică e purtată. --
Frumoasă ca o păpușică,
În kimono e îmbrăcată.
Pe când zăduful de-aur pică, --
Spre ceainăria depărtată,
În jinrikișă ușurică
Muzmeia mică e purtată.
De-al soartei greu a fost cruțată.
Simțiri, nici gânduri n-o ridică.
Atât e: o păpușă mică,
De tineri nostimi așteptată,
În jinrikișa ușurică.
rondel celebru de Alexandru Macedonski din Poema rondelurilor (1927)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trecut ușor de-a doua tinerețe
Trecut ușor de-a doua tinerețe,
Am dat de tinerețea ta dintâi,
Iar timpul începu de-atunci să-nvețe
Că în iubire tânără rămâi.
Până și spațiul care te încape
Învață cum și cât să te păstreze,
În foc, în aer, în pământ, în ape,
Să îți rămână simțurile treze.
Iar cum surâsul tău fără sfârșire,
Încremenit în veșnice cuvinte,
Renaște întru marea mea iubire,
De dincolo de neguri și morminte,
Așa și eu, acum, la vârsta mea,
Întineresc de frumusețea ta.
sonet de Nicolae Silade din Iubirea nu bate la ușă (2008)
Adăugat de Nicolae Silade
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atunci...
Demult, în tinerețea lumii,
luna i-a șoptit soarelui:
"Ce-aș putea face ca tu să nu mă uiți niciodată?"
Atunci, cu una din cele mai frumoase replici
pe care universul le-a cunoscut vreodată,
soarele a zâmbit și-a răspuns:
"Cedează-mi jumătate de cer."
poezie de Christopher Poindexter, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nostalgie
Privesc spre ceru-ntunecat,
E noapte, toamnă, insomnie,
Iar eu nostalgic și îngândurat
Revăd a tinereții feerie.
Pe-acolo sus în 'naltul cer,
Într-un loc frumos pe vreo stea
Stau ascunse, pline de mister,
Chipul tău și tinerețea mea.
Toate-mi par fără însemnătate,
Mă revoltă acest prezent trist,
Dar îmi cânt "piesa" cu greutate
Ca o trupă rock făr' chitarist.
poezie de Alex Dospian (iulie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 41
Aceste dulci păcate de dezmățat duios
Comise când eu nu-s în inima ta bună
Sunt prețul tinereții și-al chipului frumos,
Căci unde te găsești, ispitele se-adună.
Tu ești gentil și dulce și demn de-a fi curtat,
Iar frumusețea ta atacul îl stârnește
Și când femeia cere, cine-i acel bărbat
Să o refuze acru până n-o cucerește?
Dar totuși ai putea să lași ce-mi aparține
Să-ți dojenești splendoarea și tânărul avânt
Al căror tărăboi te poartă și pe tine
Forțându-te să-ncalci un dublu legământ.
Al ei, că ești frumos și mult o ispitești
Și-al tău, că ești frumos și-amar mă amăgești.
poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poveste
Erau undeva tineri și frumoși,
visele le împărtășeau
apoi o viață frumoasă trăiau,
zi de zi iubindu-ne mulți ani
cu bune și rele până-au ajuns într-un punct grav.
El a fost tot timpul dual,
cu gândul și cu altă femeie
iar ea naivă crezând în minciunile lui,
până au apărut semne și certuri.
Un vis frumos s-a sfârșit
și așa s-au despărțit,
ea a suferit, iar el s-a căsătorit,
cu cealaltă femeie, colega ei de cameră
pe când a fost tânără.
poezie de Eugenia Calancea (14 ianuarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ana
Cum ar putea un om ca mine,
Sa te convingă c-ar putea,
Sa fie-acolo pentru tine,
Si sa-ti ofere dragostea?
Sunt... stiu, mai mare, recunosc,
Si tu mai tânără, frumoasă,
Nu pot sa spun ca te cunosc,
Dar uite, totusi, ca îmi pasă.
De ce îmi pierd ore privind,
O poză ce -ar putea ramane,
Un gand si atât, ce o sa zboare
Pe unde vântul o să -l mâne?
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 2
Când patruzeci de ierni te vor asedia
Și șanțuri vor săpa pe câmpul frumuseții
A tinereții fală, ce lumea ți-o știa,
Va fi precum o zdreanță în ghearele tristeții.
Și-atunci când cei din jur vor întreba deschiși
De frumusețea ta, ca și de o comoară,
A spune că se află în ochii tăi cei stinși
Ar fi rușine mare, te-ai face de ocară.
Dar cât de minunat ar fi ca să răspunzi,
"Acest copil frumos acum n-ar exista
De n-aș fi fost și eu", și astfel să te scuzi,
Căci el a luat ceva din frumusețea ta.
Și-așa, deși în vârstă, vei fi ca înainte,
Iar sângele tău rece îți va părea fierbinte.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre frumusețe și tinerețe, adresa este: