Poezii despre icoane, pagina 2
Icoana
(În amintirea mamei mele, Alexandra)
Când eram de-o șchioapă,
mama mă ducea la biserică
și se ruga în fața unei icoane
a Maicii Domnului.
Dar eu,
de-acolo, de jos,
zăream doar chipul mamei,
reflectat de sticla protectoare
și nu înțelegeam
de ce trebuia să vină până aici,
pentru a se ruga la ea însăși,
când aveam și acasă oglindă.
Abia când am crescut
și am putut să văd
mai bine chipul Sfintei,
am sărutat-o,
mulțumindu-i lui Dumnezeu
[...] Citește tot
poezie de Pavel Lică din Ecouri din lumină
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Icoana necredinței
iubito,
m-ai bătut
în cuie
pe crucea
gândurilor tale...
deschide-ți inima
și vei înțelege
că eu sunt
dincolo de icoana
sufletului tău...
poezie de Mihai Enachi (1997)
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Rondelul unui iconar
Era-n Bizanț un biet zugrav,
monah robit de-o curtezană,
și-a zugrăvit-o lâng-o strană,
cu ochi adânci și chip suav.
Îl despuiară de sutană
și-l biciuiră pe mârșav
Era-n Bizanț un biet zugrav,
monah robit de-o curtezană.
Dar anii-au stins orice prihană
și-au pus modelului scârnav,
pe zid, lumină de icoană
Monah robit de-o curtezană,
era-n Bizanț un biet zugrav
rondel celebru de Radu Gyr din Anotimpul umbrelor
Adăugat de Gabriel Mihalcea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Icoana
Mi-am luat grațios iubirea
Și am așezat-o la loc de cinste,
Icoană a peretelui de la răsărit.
Soarele se privește fericit,
în fiecare dimineață, înflorind-o
Iar eu îmi umplu plămânii în fiecare zi
Cu mireasma ei de iasomie.
Serile mă închin ei
și îi scriu odele dragostei
mereu proaspăte.
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Icoana raiului
izgonirea din rai
este povestea acelui
ce nu și-a pus fașă
pe rana deschisa
in suflet și trup
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te căutam
Te căutam,
iubito,
pe sub cupole
cu nimb de orgă;
și te găseam,
pierzându-te;
și te pierdeam,
găsindu-te...
Înger hoinar
cu aripi
ce nu mai încăpeau
în icoană.
poezie de N. Petrescu-Redi din revista "Literatura și Arta" (16 noiembrie 2006)
Adăugat de Mariea Petrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Știu că orice suflet
e aidoma unei corăbii
ce-și poartă destinul ca pe o icoană
la care nu se închină nimeni.
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
se-mprăștie noaptea
peste lada de zestre a ierbii,
iar îngerii dansează
pe suprafața icoanelor...
vei veni?
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Parcă nu se întâmpă nimic:
Lumea pur și simplu vorbește,
Dar, de la cuvânt pitic,
Aurul de pe icoane se cojește.
catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintiri
Ninge
cu argint de icoană
pe Muntele Copilăriei;
bulgări fierbinți -
îngeri făcând tumbe,
murmură, murmură,
la marginea
hăului...
Lacrima
dorului
își picură sarea
în ecoul din peștera
timpului.
poezie de N. Petrescu-Redi din Înrourări (2005)
Adăugat de Mariea Petrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre icoane? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre icoane, adresa este: