Poezii despre moștenire, pagina 2
Moștenire
Am primit iubirea
miilor de neamuri.
Port în sânge valul
Dunării ce, mută,
curge fără somn.
Duc în ochi grăbitul,
cenușiu oraș, ce stă
prag la fluviu.
Ca toți bunii mei,
în pumnul strâns,
ascuns, țin
sufletul naiv.
poezie de Daniela Slapciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îndrăgostiții pe internet
experimentează amorul cu scrisorile viitorului
moștenitor de citate lașe
din testamentul fericirii de nu avea copii.
poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
România, averea noastră
Noi... până ajungem în mormânt
Purtăm mândria de a fi români.
Averea ne e doar acest pământ
Lăsat moștenire de străbuni!
poezie de Alina-Georgiana Drosu (10 octombrie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răstigniri
De-atâta bunătate
L-am răstignit pe Iisus,
n-am respectat crucea,
semn că vom lăsa
moștenire
exercițiul
unor noi răstigniri.
poezie de Ion Țoanță din Ispitei se dedă poetul
Adăugat de Lucia mandache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moștenire
Din verbul mamei mele
Am învățat ce-i pâinea!
Din ochii săi de veghe
Ce este strălucirea!
Din inima ei blândă
Ce-i dragostea, iubirea!
Din ale mamei ceruri
Ce este înălțimea!
Din brațele ei calde
Ce este dăruirea
Și prin a ei ființă
Ce este moștenirea!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Maria, tu plângi
Maria,
tu plângi, - știu.
Aș vrea și eu să plâng
la prețul tău.
Cu fruntea pe pietre, nătâng
Vreau să plâng...
Mâinile tale fierbinți, le știu;
Dacă aș pune clape de clavir sub tine,
atunci o melodie suavă ți-ar rămâne.
Dar ceasul moare fără moștenire...
poezie clasică de Rainer Maria Rilke, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Andriescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caracterul: lui Andrei Păunescu, fiul poetului, care recurge la tot felul de tertipuri ca să nu împartă moștenirea cu sora lui, Andreea Păunescu (pamflet)
Iată,-acuma se vădește,
Că nu ai, că îți lipsește,
Și ce falsă ți-e frăția,
Și ce mare-i lăcomia.
Geaba ai averi, monșer,
Dacă n-ai și caracter.
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (22 aprilie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când trei pereți...
... Când trei pereți deja s-au prăbușit
Sub furtuna cea distrugătoare,
În peretele ce ți-a rămas
Tu să-ți faci fereastră către soare.
Când moștenirea ta-i așa săracă
Și ogorul ți-e cât un mormânt,
Tu nu-l sădi cu sălcii plângătoare,
Mai bine pune-o ghindă în pământ.
poezie de Maria Konopnicka din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Strofe către Augusta III
Iar dacă furtunoasa moștenire
S-o port pe-alte stihii am fost sortit,
Mi-am primit partea de nenorocire
De stâncile lumești când m-am izbit
Dar vina e a mea! Acoperire
În paradoxuri, nu mi-a trebuit:
Mi-am fost eu însumi iscusit cârmaci
Al propriei năpaste, ce să-i faci?!
poezie celebră de Byron
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Daruri
Am să las drept moștenire
Lupta pentru împlinire,
Crez de-a fi stăpân pe tine,
Să porți timpul care vine,
Hărnicia, omenia,
Dragostea și... poezia!
poezie de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre moștenire? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre moștenire, adresa este: