Poezii despre narcisism, pagina 2
Mesaj inconturnabil
Mi s-a adus la cunoștință
că orice fac, orice credință,
oricât sunt de convențional,
n-am niciun viitor astral.
Oricum de viață sunt falit,
sunt programat pentru sfâșit
deși nimic nu am cedat;
mă lupt mereu, n-am profitat
de alții, să le cumpăr traiul,
nu m-am reconvertit în craiul
cu aerele de-un stăpân,
un narcisist... convins de bun.
N-am fost la nimeni o povară,
nici la părinți, nici pentru țară,
m-am petrecut printre decenii
târându-mi visele, vedenii...
De-un timp presimt că mă topesc,
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (13 martie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din ce în ce
devine parcă din ce în ce mai greu
să privesc lumea
nu știu dacă e ceva în neregulă
cu mine
ori cu ei
însă dacă într-adevar lumea este oglinda
mea
aș fi vrut să nu fi fost atât de narcisist
să nu fi fost
toate nopțile acelea de lamă de cuțit
beznele încărcate de-o liniște hotărâtă
în care am tăiat centimetru cu centimetru
pielea lumii atât de uscată și aspră
ș din rană parcă nu s-au mai oprit să curgă
monstruleții fără ochi
plini de sânge
de ură
și de lăcomie
[...] Citește tot
poezie de Radu Ioan Tudosan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bucla mea de timp
Prieteni, m-am îndrăgostit de poezia mea!
O fi vreun soi de narcisism?!
Ast-ar fi o belea!
Mă plimb prin gânduri, mă găsesc cu sufletul uscat.
Când obosesc... mă odihnesc!
Credeți că e păcat?!
Pentru un timp, mă risipesc în grija pentru lut,
dar nu sunt eu... și mă întreb:
Ăsta e timp pierdut?!
Din nou mă-ntrec cu viața-n zbor, i-ascult vuietul mut...
Mă simt ca un soldat învins
de un dușman temut...
Repet mereu că-mbătrânesc, dar sufletul mi-e scut.
Vrea să mă-nvețe să trăiesc...
Nu asta i-am cerut!
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Teea
Se-nchină nevoii de alb, ca hermina,
Și se strecoară subtil, precum umbra,
În sângele ei străjuiește penumbra,
Care, apoi, declanșează, idilic, lumina...
Te consolează de-al lumii haotic neant,
Erotica ei emană arome până la stele,
În preajmă-i roiesc, insistent, filomele,
Al căror cântec sublim e deconectant.
Te-ajută, solemn, să eviți narcisismul
Și gustă din amarul preasângelui tău,
Îți dezgheață lacrimile și te scapă de hău,
Te învață ce înseamnă, în amor, eroismul!
E-o rază ce-mprăștie, pururea, ceața,
Căldura extazului îi pulsează în sâni...
De ce stai pe gânduri, de ce mai amâni
Duelurile sângelui și-ale cărnii cu viața?
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Proiect
în principiu ai scrie despre tine
depășind toate crizele egolatre
eventuale acuze de narcisism
ai lua câmp galben și rochie albastră
le-ai trece prin tine prin fazele hormonale
alternând visul de vineri cu nervii de luni
ai lua copac l-ai lipi de tine l-ai ține așa
până când s-ar face "copacul tău"... și lumea!
bogată te-ai strecura printre urechile acului
ai urca în auzul timpului i-ai asurzi puțin trecerea
cuminte ai coborî ai recita dintr-un clasic
aranjându-ți catrenele ca pe volane apretate
ai ajuta o gărgăriță să-și transgreseze
complexele de inutilitate
[...] Citește tot
poezie de Daniela Luminița Teleoacă din Iubire cu lămâie și sare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Muguri de lumină
Drumul spre moarte
are o singură cale
iubirea infinită
ce reînvie totul
din orice colivie
materiei întunecate
ce nu poate ține
două suflete unul de altul
departe
chiar de ar fi cu cuie
de intuneric răstignite
căci din ele răsar muguri
de lumină din rugină
de eternitate
a intunericului
ce înflorește din atractia
rădăcini sufletului
spre alte universuri
ca doi trandafiri agătători
unul roșu și unul alb
[...] Citește tot
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soclu narcisist
Cât te-ai purta sfios
Călcat precum un preș pe jos.
Din când în când pe perete
Repus ca niște carpete
Să acopere goluri
Contururilor lasăte
De amăgiri plecate
Să incălzești vânturi
Ce te îngheată-n gânduri
Având nevoie de pare
Să te-ncălzească tare
Să pleci-n aisberguri
Topite printre vâltori
Râmând cu contururi
De vânturi în ochii goi
Amintindu-ți-ar de noi...
[...] Citește tot
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
"Poezie" în canoane contemporane
Îmi epilez cuvintele de frumos
pentru a nu deranja importanța de a fi prost
a faunei saloanelor urâtului
care are impresia că e...
(habar n-am ce, în afară de ceea ce e)
în grobianismu-i deșănțat
ridicat la rang de moda zilei
să nu-i tulbur autoadmirația
cu circuit închis
născută din stimă de sine excerbată
fără acoperire
și cosmetizată cu disperare
cu praf de apă
pulverizat de ceața minții
și sărăcia duhului
în dobândirea precarității
dubioșeniei hrănite constant
cu inconștiența
inexistenței paroxistice
care zace stivuită în baloți
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
avatarul în care locuiesc
nu sărbătorește primăvara
de fapt nu sărbătorește nimic...
dar pe mine
nu mă supără nesărbătoririle
ci doar dedublările minții
mă enervez de pildă
pentru că m-a forțat să mă fac vecin
cu un bătrân nebun care își plimbă girafa
în fereastra mea
și cu o studentă la psiho
care pune etichete pe orice trecător
dintr-un manual freudian
e multă gălăgie
în această conștiință comună
a mea și a avatarului meu
la fel ca într-o garsonieră
în care doi soți se bat
pentru telecomandă
aș vrea să divorțez cumva de mine
[...] Citește tot
poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Strada
Cu nostalgia așteptatei veri,
Un gând rebel îmi zboară către stradă,
Îngrijorat de a nu-l rătăci,
Cobor să-l însoțesc la promenadă.
Pe un trotuar merg țanțoș două uri,
Din sens opus, o alta le salută,
Puțin în spate, vine-o aroganță
Singură-n veci în viața ei cea slută.
Zâmbind timid, frumoasa inocentă
E-n dialog cu-n suflețel romantic,
Mână în mână, pline de iubire,
Două oftări de dor plutesc galactic.
La umbră stau chircit câteva bârfe
Schimonosite-n vorbe otrăvite,
În jogging trec mai multe interese
Cu varii treburi, veșnic tot grăbite!
[...] Citește tot
poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre narcisism, adresa este: