numismatică

Corupţia

La spitale pe la doctori,
Esti trecut pe lista neaga,
Fara îngeri păzitori,
De nu ai la tine spaga.

Pe la birouri la ghişee,
Esti certat stropit cu spuma,
De eşti sarac de nu dai şpagă,
Nu eşti demn de-o vorbă bună.

Corupţia-i devotată,
Nu-i căruţă cu măgari,
Cum se pot schimba deodată,
Demnitarii in şpăgari.

Sa-i apuce isteria!..
In jurământ le-aş introduce:
Jur.."Să nu cheltui visteria,
Cu gânduri satanice"!

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Sbârcea (2020)
Adăugat de Vasile Sbârcea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paharul cu mucegai

Uneori mai vine un înger
să îmi ceară o aripă de iarnă
şi tac şi strig
şi muşc din ger
printre monedele de frig
din zbor în zbor
în anvelopici-austeri
tu îmi scânceşti şi îmi explici
cum cazi
cum pieri
şi te ridici..
din cric o vară
te tot ceri!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciclu

să te visez
vine de la extazy
de la diazepam
de la walker jonny

mâinile îmi sunt
prea scurte
pentru sânii tăi
perfecţi

să te doresc
vine de la pinot
de la merlot şi viagra

coapsele tale
mi-au rămas mici
sunt băiat mare

să te am
vine de la Balaam

[...] Citeşte tot

poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Adrian Păpăruz
Comentează! | Votează! | Copiază!

Esenţa sufletului

Şi dacă-n palme îmi va curge rouă
Din ochii tăi frumoşi, cuprinzători,
Atunci voi ştii, din inimă îţi plouă,
Şi sper că norii fi-vor trecători

Pot încerca măcar atât a-ţi spune
Poate voi reuşi să îţi arăt
Atâta timp cât teama e în tine
Ca să te fac să înţelegi, nu pot,

Iubirea se oferă, nu se cere,
Abia atunci, o să pricepi c-o ai,
Abia atunci n-o să mai simţi durere
Când n-o aştepţi să vină, dar o dai,

Ea nu va fi nicicând doar o monedă
Ce fericire poate cumpăra
E fericit acela ce-o posedă
Şi doar o dă, fără nimic, a vrea

poezie de Adi Conţu (10 iunie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri ca monedă de schimb

... gânduri posibile şi imposibile
de pe poziţia îndepărtată a somnului
trag din propria-ţi rană
cuvintele
semnul recunoaşterii
în echilibrul de piatră
cu toate plecările
ca monedă de schimb
gânduri posibile şi imposibile
mai mult scâncet
mai mult violentă
muţenie...

poezie de Maria Podari
Adăugat de Maria Pîrlogea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prietenii din salon auzeau luna

prietenii mei din salonul patruzeci şi patru

auzeau, legaţi de pat, macarale uriaşe venind înspre ei,

mă rugau să mă dau la o parte

sau să le aduc o sacoşă cu pământ de pe lună

prietenii mei din salonul patruzeci şi patru

auzeau spermatozoizii urcând de-a lungul uretrei

şi femeile căzând gravide,

mai grele ca pietrele de moară

[...] Citeşte tot

poezie de Andrei Velea din Lumea e o pisică jigărită (2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

8

Culorile de zi işi cer astâmpăr,
monedele au zimţii netociţi;
cu ce tribut de sânge să te cumpăr,
sau să te fur ursuzilor misiţi?...
Doar să apari la strigăt lung de lună
pe destrămarea asta de pământ...
Dar nu exişti; jur-împrejur se-adună,
să-mi frângă somnul, morile de vânt.

poezie de George Florin Cozma din Oglinzi în rouă
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

âmele

de o vreme de o
am treabă cu râmele cu r
âmele îmi place
să le strecor un decor în chiloţii de sport numismatic
zise unul dintre
cei mai mari mafioţi
din cartierul pe care
credeam
că îl stăpânesc cu un sceptru
cam cum
voievozii români din cumania
se stăpâneu între ei
benevol

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi suntem timpul. Noi suntem faimoasa...

Noi suntem timpul. Noi suntem faimoasa
metaforă a lui Heraclt Obscurul.

Noi suntem apa, nu diamantul.,
Cel pierdut, nu cel care stă neclintit.

Noi suntem râul şi noi suntem grecul
care-şi priveşte chipul în apă. Imaginea sa
se transformă prin undele oglinzii fremătătoare
într-un cristal care se transformă-într-un foc.

Noi suntem vanitosul râu predestinat
drumului către mare.

Umbrele l-au înconjurat.
Toate care există ne spun la revedere, toate dispar.

Memoria nu-şi imprimă propria monedă.

Totuşi, există ceva care rămâne,

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Jorge Luis Borges, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avers

cea mai grea boală e
atunci când îţi cresc
sentimente în sânge
când geamul ferestrei
face drumul înapoi
către nisip simţi că
zilele săptămânii seamană cu
o matrioskă nebună
de fiecare dată descoperi
alt drum niciunul
al tău
nu confunda omul cu poetul
chiar dacă se poartă
unul pe celălalt
ca o monedă cu feţe
măsluite

poezie de Vali Orţan din Din doi în doi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!