Poezii despre palate, pagina 2
Luna în mijlocul toamnei
Norii asfințitului se adună-n depărtare, aerul e limpede și rece,
Calea Lactee este tăcută, mă întorc la palatul de jad.
Frumusețea acestei vieți și a acestei nopți se va sfârși,
Unde voi privi oare anul viitor lumina lunii?
poezie clasică de Su Shi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aud cum paște un cal
stelele căzute pe deal
sunt apoi digerate
de stomacul lui mare
în care încap
și zâne
și prinți
și palate.
aud cum paște un cal
noapte de noapte.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Se dau stelele
cu capul
de palatul gurii tale
nu știu cum
de-au confundat Cerul
cu papilele gustative
cu cerul dulce-al tău
neîmblânzitelor săruturi.
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte înstelată
Priviți, stelele! Priviți în sus, priviți spre zenit!
O, priviți mulțimile care stau în jurul focurilor cerești!
Citadele strălucitoare, palate cu luminate ferești!
poezie de Gerard Manley Hopkins, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Ca o ruină ești, ce nu dă adăpost omului pe vreme rea,
Ca o ușă dosnică ești, ce nu poate împiedica vântul și furtuna;
Ca un palat ești, despuiat și jefuit de tâlhari.
Ca o cursă ești, ascunsă mișelește vederii;
Ca o amuletă ești, ce nu e în stare să-l apere pe om;
Ca o sandală ești, ce roade piciorul drumețului!
poezie din Epopeea lui Ghilgameș
Adăugat de Hecate
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prea târziu
Prea târziu pentru cântec și dragoste,
Prea târziu, prea târziu chiar pentru vise,
Căci tu ai zăbovit prea mult pe drumuri,
Căutând chei la porțile deschise;
Pe creangă-n așteptarea-ți porumbița
A murit visând o întâlnire;
Prințesa fermecată-n palatul ei
A dormit și a murit fără iubire;
Iar inima-i tot flămânzea în timp ce
Aștepta să-i crească umbra mire.
poezie de Christina Rossetti din Ȋn așteptarea prințului, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Blazonul turmei
Iarba udă de ploaie părea o bibliotecă de sezon
cu jilțuri foarte comode
mai departe pătulele de vite păreau niște palate scufundate
și vitele mugeau încet
mugea încet pământul
fire de fân prin aer
ce mari păianjeni grei
țeseau această plasă în care să ne prindă
familia întreagă și cănile cu mied
ce mari păianjeni grei de umezeală
pe care-i seceram la repezeală.
poezie clasică de Virgil Teodorescu (1970)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unul din cântecele Palatului
Ea nu mai are lacrimi, dar visele nu vin.
Ea îi poate auzi pe ceilalți cântând în noapte.
Ea a pierdut iubirea lui. Singură cu frumusețea ei,
Stă rezemată până în zori de perna parfumată.
poezie de Bai Juyi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Psalmi moderni
Țărână - suntem toți țărână,
E de prisos orice trufie...
Ce-a fost, în veci are să fie...
Din noi nimic n-o să rămână.
Zadarnic falnice palate
Sunt în pământ rădăcinate:
Nici o pieire nu s-amână.
Despoți, cu frunți încoronate,
Poeți, cu harpe coronate,
Filozofi, oameni de știință,
Pagâni, vestiți prin necredință,
Nici o pieire nu s-amână...
Țărână, suntem toți țărână.
poezie celebră de Alexandru Macedonski
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dulciferarea legii
Eu nu te văd, ci te imaginez într-una
și nu te aud, ci te murmur, te cânt
Te-mpodobesc pe tine stăpână, stăpâna
vieții mele și vieții lui "Sunt".
În teritoriul ochiului meu violent,
îți ridic palat albastru de cuvinte,
însumi prin însumi, - curent
electrocutat nu se mai simte.
Las această clădire de vid
locuită de fantome de flori,
oglindită-n al vorbirii lichid
și în fiori.
poezie clasică de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre palate? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre palate, adresa este: