Poezii despre parașutism, pagina 2
Alertă în oameni
E alertă! E invazie de microscoape
de lentile parașutate de lupe șenilate
de caleidoscoape
de lunete pliate
Vor omul să-l vadă
să-l vadă bolnav
de convex și concav
să-l privească în suflet în carne în minte
în iubire în ură
până la oasele din morminte
adunate în gură.
E alertă! Să ne micșorăm să ieșim din celule
când vine moartea să ne punem cagule
să nu ne recunoască
să-i tăiem calea să fie buimacă
Hai moarte! Mai Ia-ți instrumentele
și valea! Hai pleacă!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ezitare
Frumoasa mea din vise, de-ar fi să mă iubești,
Aș doborî balauri ca prinții din povești,
Aș coborî în mine să scot cărbuni de cocs,
M-aș bate cu coloșii în sălile de box,
Aș ridica din mare epave de corăbii,
La circ m-aș face claun și-nghițitor de săbii,
M-aș face pentru tine îmblânzitor de fiare,
Prin jungla cea mai deasă aș defrișa cărare,
M-aș cățăra în vârfuri de arbori de papaya,
M-aș avânta, în teniși, spre pisc, în Himalaia,
Aș trece Niagara, în sus, mergând cu pluta,
Aș poposi în Etna, sărind cu parașuta,
Aș ocoli-ntr-o mână Pământu-ntreg pe honda,
Aș mângâia pe creștet toți șerpii anaconda,
Aș traversa deșertul, pe jos, ca beduinii,
Aș înota-n Pacific să îmblânzesc rechinii...
De-ai crede o secundă că-l am pe vino-ncoace,
Aș deveni războinic sau făcător de pace,
Aș candida-n scrutine la vest de râul Nistru
[...] Citește tot
poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crima frumoasă
A sta două mese la un om
fiecare cu un scaun în față
și ultimele tramvaie din buzunar
să le bea biletele.
*
Iată! Se parașutează
elevii din spațiu
vin cu inelele lui Saturn
la gât
vin cu flori de meteoriți
prăbușiți
vin cu aer pe zâmbet de vid.
Vin!
Vin din mame burți
Vin din case curți
Vin din beciuri vin
de pământ se țin
vin se duc iar vin
Dumnezeu e plin!
*
[...] Citește tot
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Parașutistul
Sfidează gravitația-n planaj de-o umbrelă,
cu mintea în imponderabil. E-o gazelă
sărind din trambulina aripată, mișcătoare,
spre-o sinucidere antrenată, o provocare.
Ce-i zboru-n fond?... Un contemplu al căderii
din visul de înalt, splendoarea, sensul vrerii
peste-un taboo al desprinderii de sol, spre cer;
unde doar temerar întâlnește sunet în eter.
E-un ireal, de-a face altfel, exibiționistul
'n cădere liberă, în suflet, cum artistul;
probează fizica în legi cu iz de axiomă
făcând din ceruri, explorare-n loc de dogmă.
Se-apropie amețitor de solul tare
Sfidând păduri, abisuri, munți sau mare...
E îngerul sosit din club privat, ce-i Paradisul!
E-un vis semeț de zbor... căzut, PARAȘUTISTUL.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (9 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Existență... rutieră
Viața e o autostradă cu multe miliarde de benzi pe care se intră cu echipament furnizat
și se rulează între puncte de control, cu plată pentru privilegiul participării,
iar din loc în loc, fără niciun criteriu de timp sau viteză, se iese, cel mai adesea neavizat
și cu șanse nule de revenire; la fel cum saltul cu parașuta e ireversibil din momentul aterizării!
Odată destinația atinsă, se eliberează culoarul pentru un nou cărăuș
investit cu reluarea experienței în stil absolut personal, pentr-o înscriere în ceva dur
de piatră sau metal, sau lemn, ca semnele de circulație adunate elogiatic de-un fluierat de arcuș
în niște parcuri de staționare pe termene nedefinite, cu iluminări la lumânare și mirosul de pur.
... În timp ce pe sensul opus, total invizibil, doar o bănuială bizară, dogmatică c-ar fi contrasens,
mai curând e o pistă de zbor, doar c-un fum de la scrumul din arderi finite, nevăzutul de mens.
Și șoseaua se-ntinde epocalic; o ștafetă ce n-are jalon de predare căci nu-i nicio cursă, câștig,
e ruloul de smoală întărită ce se are ea însăși și așteaptă bătaia de pas, de elan
de la altul și altul ce-ncearcă să zboare desprins dintr-un bulgăr -profan început în covrig-
și se-ntinde în lat și în lung fără a ști că nu-i loc de mai mult, că-n final smoala îi e și tavan.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (26 februarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Află ce iubești și lasă iubirea aia să te ucidă
Noi toți vom muri, absolut toți. Ce circ!
Numai asta ar trebui să fie de-ajuns
pentru a fi iubire între noi, dar nu-i.
Suntem terorizați și turtiți de trivialități.
Ne mâncăm în noi înșine pentru nimicuri.
Da, toți vom muri. Tu și eu. Tu și eu și toți ceilalți.
Într-o zi va sosi, implacabil,
acel fatidic moment care ne va alunga de pe pământ.
CÂND vom muri nu e nici măcar cea mai importantă întrebare,
mai ales că odată mort nu vei mai fi pe aici încât să conteze
sau să te îngrijorezi de ceea ce-ai făcut sau n-ai făcut.
Nu, interesantă e întrebarea CUM vei muri.
De cancer? Infarct? Bubă neagră? Înecat cu un covrig?
Eu? Trag nădejde că nu mi se va deschide parașuta.
Sau poate o prăbușire cu avionul.
OK, nici chiar așa, dar uneori când sunt în avion
[...] Citește tot
poezie clasică de Charles Bukowski, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alt pământ, globul acesta de sticlă
așteptând somnul să coboare ca o parașută
mă tot întreb ce fac vecinii de la 2,
să consider că de data asta nu mai contează
fiece secundă cutremură liniștea,
un bum, o minge de foc, de nimeni percepute
și intrarea în atmosferă capătă forme venusiene
cioc-cioc, ce salut fericit, iată o palmă bine brăzdată,
de sus văd râuri
sau poate străzi
sau holuri de marmură
dincolo, sub inel, n-am să mă uit,
pe el se sprijină o butelcuță înclinată,
da, da, turnul acela cu dop,
o altă cutie a pandorei ce tânjește după o simplă deschidere,
să tresară din nou orionii, ursele, gemenii și celelalte constelații,
dar mai ales inima acestei planete fragile
și fulgii din perna mea de sub cap
poezie de Cristina Hasse
Adăugat de Petronia Dajna
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zeflemeaua
Motto: "Românii e deștepți!"
Când va veni sfârșitul lumii
Românii nu vor fi atenți
Isus a spus: "Talita kumi"
Dar nu pentru inconștienți.
Iar Ziua Domnului, ca hoțul
În miez de noapte va sosi
Femeia va dormi, iar soțul
Reviste porno va citi.
N-avem conștiința tragediei
Și totul luăm "à la légere"
Noi, campionii bășcăliei
Am compromis orice mister.
Avem o scuză de fațadă:
"Lasă, că merge și așa!"
Trădăm la primul colț de stradă
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (septembrie 2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Zeflemeaua
Motto: "Românii e deștepți!"
Când va veni sfârșitul lumii
Românii nu vor fi atenți
Iisus a spus: "Talita kumi"
Dar nu pentru inconștienți.
Iar Ziua Domnului, ca hoțul
În miez de noapte va sosi
Femeia va dormi, iar soțul
Reviste porno va citi.
N-avem conștiința tragediei
Și totul luăm "à la légere"
Noi, campionii bășcăliei
Am compromis orice mister.
Avem o scuză de fațadă:
"Lasă, că merge și așa!"
Trădăm la primul colț de stradă
[...] Citește tot
pamflet de Camil Petrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Diluvii
s-a stârnit vântul de toamnă aducând cu el
vuietul dinspre oraș. forțele noastre au slăbit.
// tăcerea continuă într-o formă imuabilă, imposibil de detectat
atunci când creștem speranțele la loc//
e un drum părăsit pe care am apucat
spre o mare pe care o visăm uneori.
marinarii continuă să pescuiască ton/ pentru conservele noastre necesare supraviețuirii.
aici în dreapta e căsuța noastră în care tot ce mai există e dragostea.
plasturii pentru neliniști i-am pus pe gură.
aparatele pentru suportul vieții le vom deconecta cândva,
dar nu azi.
azi stăm cu capetele noastre vii în bătaia vântului rece
și privim peste dealuri. drumul se face din ce în ce mai abstract.
căsuța noastră din ce în ce mai mică,
[...] Citește tot
poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre parașutism, adresa este: