Poezii despre portrete, pagina 2
Portret
Eram mic. De două palme eram
îmi spune mama acum,
plângând căutam spre sânul cu lapte.
Eram țânc. De-o șchioapă eram,
vântul și ploaia mi se-ngânau
în jocurile tandre.
Sunt mare. Un brad crește sub hainele mele,
și mama îmi spune acum
că tot n-am înțeles tainele vremii.
poezie de Laurențiu Nelu Rădoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Portret
Prind mai întâi ochii
apoi conturez întreg capul
indiferent ce mi s-ar năzări
doar gestica mâinilor mai contează
restul e culoare.
Orice personaj portretizat are fizionomia lui
surprinsă static ori în mișcare
acele lumini și umbre aruncate
să-ți dea senzația de viu
de ins aflat intr-o anumită stare
care se poate schimba în orice clipă
prin câteva trăsături de poziție
Dincolo de acestea trebuie să-i pui
zâmbetul, tristețea ori meditația
ca să i se intrevadă caracterul
ambițios, viruent ori meditativ
la întâmplarile prin care trece
din interior să-i transpară sufletul
intuit de privitorul captivat
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (15 aprilie 2010)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Privindu-ți trist portretul
Privindu-ți trist portretul,
În visuri adâncit,
Văzui cum prinde viață
Pe chipul tău iubit.
Îți flutura pe buze
Un râs fermecător,
Luceau aievea ochii
Înlăcrimați de dor.
Iar lacrimile mele
Să curgă-au început -
Și, vai, nu pot, iubito,
Să cred că te-am pierdut.
poezie celebră de Heinrich Heine (2000), traducere de Ion Bentoiu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rătăcirea obrazului pe moment
ooo, e un artist cunoscut face
portrete de ce ea ar vrea
să aflu și eu cum pictura
sa
cum pictura sa a descris relația noastră
în zilele imposibile când
ne poticneam în comunicare?
să
punem puncte puncte aici: fie
care punct să ne fie portretul
rătăcirea obrazului pe moment
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Portret de familie
Tata cu cerul încovoiat pe umeri
Mama cu soarele în brațe.
Sora cu luna pe frunte.
Eu cu capul pe carte.
Bunelul până la genunchi
În pământ!
poezie de Nicolae Esinencu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arta plastică
Peisaje sau portrete,
Incredibil de frumos redate,
Cu talent și imaginație,
Tablouri înrămate,
Univers în culori,
Raze de bucurie...
Artă vizuală.
acrostih de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gura
era o pară pali
dă bine în portretul
pe care-l am în minte
mi-l amintesc o pată
de ulei prelucrat cu mi
gală (!?) cu pliante
și afișe frumoase
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din perspectiva anilor
Vreau să-mi comand un portret. Nimic mai grav
sub soare. Trebuie să-mi procur un costum adecvat
de la croitor. Preț de o sticlă pe zi mă voi împrieteni
cu pictorul. Voi uita de familie și cunoscuți.
Din perspectiva anilor, acest portret va fi mai important
decât întreaga mea viață.
poezie de Mieczyslaw Kozlowski din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aproape portret
Anii mulți m-au viscolit,
părul în cap mi-a albit.
Pasul mult mi s-a scurtat,
dus îi sporul la umblat.
Fața-i galbenă ca ceara,
dusă-i de mult primăvara.
A rămas tare departe,
s-o readuc, nu se poate.
poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Portret
Păr de aur, ochi frumoși
Sinceri, calzi și luminoși,
Chip angelic, minunat
Tu ești ceru' azul, înalt.
Frumoasă precum o floare,
Rază din raze de soare,
Colț de Rai e al tău suflet,
Mândră-n port, dar și la umblet.
poezie de Răzvan Isac (20 ianuarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre portrete? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre portrete, adresa este: