Poezii despre săniuș, pagina 2
Cerere de aducere-aminte
Creangă potrivește vorba
ninge molcom la Moldova
vertical sau dintr-o parte
ninge viața peste moarte
Totu-i alb ca o hârtie
cerul iată parcă scrie
iarna rupe lumea-n două
să facă alta mai nouă
Fir-ar timpului să-ți fie
ninge ca-n copilărie
oamenii-s de multe feluri
hai cu sania în ceruri
Să ne dăm frumos la vale
iubire printre țâțele tale
sonet de Costel Zăgan din Cezeisme II (2017)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
În hibernare
până și sângele nu mai are
culoare: se face apă (?!) - de gură
este legată o danie cu lunecare de sanie... sură
e-această imagine tristă cu re
duse eritrocite îmbătrânite
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Săniuța Ioanei
Am o săniuță mică,
De zăpadă nu-i e frică,
Alunecă iute ca vântul,
Parcă ar înghiții pământul.
Săniuța mea ușoară
N-are aripi, dar ea zboară,
Prin nămeții de zăpadă,
E-o nălucă iute, albă,
Amândouă când pornim,
Din deal, până jos în drum,
Șine ca de tren lăsăm,
Fără ca să iasă fum.
Săniuța mea cea mică
Are nume, Rândunică,
Și a câștigat mereu,
Premii cu meritul meu.
poezie de Valeria Mahok (4 decembrie 2019)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copilărie la oraș, afară
Mă simt o sanie grea, trasă de un copil trist,
Plângând îndărătul său... bietul, n-are nicio vină...
Întreb, în lipsă de nea, iarnă, eu de ce exist?
Și las pe asfaltul gri două urme de rugină...
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oaspete pe drum de seară
Focul tremură-n oglindă
Și, de cine știe unde,
Pân' la patul tău pătrunde
Cântec dulce de colindă.
Adormitele colinde
Cată drumul îndărăt
Să se-ntoarcă zgribulite,
Prin căsuțele pitice,
Sub căciula de omăt.
Peste deal cu săniuș,
Moș Crăciun vine acuș'.
Trupu-i vechi și puținel,
Tremură sub cojocel,
Iar sub cușmă-i râd ghiduș,
Barba-n cetini pieptănată
Și mustățile de vată.
poezie celebră de Otilia Cazimir
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Săniuță
Zboară, zboară săniuță
pe zăpadă lină.
Dealu-ntreg și potecuță
de copii sunt pline.
Unii zboară ca săgeata,
alții-n joc se-adună.
Cu obrajii ca mușcata,
râd cu voie bună.
De pe crengi de brad, poznașii
neaua-n drum o sfarmă.
Fug în codru iepurașii
speriați de larmă.
Vântu-aleargă-n munți, pe coame,
sclipeț alb să cearnă.
Câte daruri ne-aduci, Doamne,
chiar și-n miez de iarnă!
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Microunivers, omul
înăuntrul scoarței
semințe
dincoace doar o trecere -
un derdeluș spre o
iarnă lacomă
cu fulguiri (negre)
în care moartea
trage la sanie
umbrele
urcă și coboară
între cele două capete
lutul
închide o rană
la noapte va ninge din nou
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un fel de humorească
Mori de vânt,
trase pe tălpi de sanie cu dulăii
domnișoarelor bătrâne;
Sahara
traversată de urșii albi ce doboară
arborii de lalea;
caldarâmul
și eu
și eu, devorat de fluturi carnivori.
(Mă va restaura doctorul etrusc
de la muzeul de antichități.)
Vreți să plec? Riscați să rămâneți
fără luna septemvre.
Burduful din care beau vin
e o fostă gușă de vrabie. Mi-ajunge!
Mai rămâne să-mi public corespondența
cu Marilyn Monroe...
poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trei furnici cu pălării
Roua toată risipind
În tufiș de levănțică
Pisicuța noastră mică,
Are blană de argint.
Vai ce straie lucitoare,
De l-ar ține-ntreaga zi
Să se joace cu copii,
Motănelul meu de soare.
Trei furnici cu pălării
Umblă-n sus și umblă-n jos
Cu un bob aproape ros
În palat de păpădii.
Haide, trage, surioară,
Zise sora cea mezină,
Vine ceasul pentru cină
Și ne facem de ocară.
[...] Citește tot
poezie de Camelia Oprița (6 iunie 2020)
Adăugat de Ioan Maria Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
De Ajun...
Într-o seară de Ajun
Auzeam, de la fereastră,
Sania lui Moș Crăciun
Ce umbla din casă-n casă.
Am fugit direct la poartă
Să-l aștept cum se cuvine,
Dar uitai să-ncalț o gheată
Și să pun jujeu la căine.
Când să dau mâna cu Moșul
Și să-i spun o poezie,
Ieși pe sub gard Fălosul
Și-l mușcă pe Moș de mână!
Renii, speriați, nervoși
Au luat-o la sănătoasa,
Iar Fălosul bucuros
Mi-aducea, din casă, gheata.
poezie de Aneta Timplaru Horghidan din Ochiul din cerc (2003)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre săniuș? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre săniuș, adresa este: