Poezii despre tehnologie, pagina 2
Salcia plângătore
Adio nuc și tu, furnir,
că de mâine semăn pir,
pir în folii - ochi de cuc-
scumpă mobilă de nuc!
Iar voi paltini, peri și fagi,
care mi-ați fost mie dragi
și teiule, premărite,
veți fi plante ocrotite.
Nu veți putrezi în stive.
Veți dormi doar în arhive.
Vă vor concura fantastic
mini-mobile din plastic.
........................
Azi avem tehnologia
zisă: "mobilo-plastia".
........................
La-nceput am dat c-o sapă,
mâncam pui, beam vin sau apă.
Mai apoi veni oțelul,
creșteam porcul și vițelul.
[...] Citește tot
poezie de Victor Becheanu
Adăugat de Victor Becheanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acul intră
sadic în brațul tânăr
viguros până la întâlnirea
cu virusul cel rău
care ne-a spulberat vacanța
la miami
dubai era ultima fiță
trece asistenta pe scaunul
pacientului care așteaptă arn-ul
modificat pentru eficiență
asistenta vaccinează asistenta
mihaela e dragostea noastră
o să reziste la vânt
la ploaie sau la soare
și rezistă de probă la proba vaccinului
intră acul silențios în brațul
delicat de femeie topită
în echipamentul de protecție
lasă acolo o urmă
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Călător
în lumea virtuală la plierea
spațiului fac o călătorie
în timp trimis să exe
cut
o misiune după re
setare de viață fără de moarte
voi apăra rasa umană de roboții
făcuți în loc de iubire de copii
de ființe vii muritori de rând
cu viață cu bucurie cu tristețe cu durere
fericiți sau flămânzi
iubitori de cyberspațiu
să-i protejez și să-i scot din beton
sticlă și tehnologie în natură
sau
ce-a mai rămas din ea
am înfățișarea lor - par de-a lor -
dar sunt o mașină, nu sunt
o
m
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Încotro ne îndreptăm?
Încotro se duce Lumea? Încotro ne îndreptăm?
Ce se-ntâmplă cu Planeta? Unde oare alergăm?
A-nflorit tehnologia, navigăm pe Internet,
însă am distrus natura ș-o să dispărem încet.
N-o să mai citim vreo carte, nici să scriem n-o să știm,
dacă nu vom spune,, GATA", hai cu toți să ne oprim.
Am ajuns în punctul critic, de nu știm să spunem,, STOP"
o s-avem în curând parte, de-un al dilea,, Potop".
Poluarea atmosferei se produce ne-ncetat,
iar pădurea seculară, dispare și ea treptat.
O s-ajungem, ca plămânii să respire cât mai lent
tot umplându-se într-una, cu gaz de eșapament.
Iar mâncarea, ce să spunem, pesticide cu duiumul,
fructele din pomi și ele, le-au umplut gazul și fumul.
Până când și-n apă frate, poluarea a ajuns,
mama noastră,, Terra" sfântă, ajunge încet de plâns.
Oameni dragi de pretutindeni, hai să ne oprim oadată,
dacă vrem ca peste veacuri, mama Terră să străbată.
E păcat să o distrugem, că-i frumoasă ca o zână,
hai s-o protejăm cu toții, hai să dăm mână cu mână...!!!
poezie de Florea Fane Janță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu juca șah cu destinul
Nu juca șah cu destinul, s-ar putea ca să greșești.
Îți inoculezi veninul, nu mai ești ceea ce ești.
De multe ori tehnologia poate fi declicul tău.
Îți aduce veșnicia aruncându-te în hău.
Gândește bine atunci când împingi maneta la refuz.
Destinul nu mai are timp ca să găsească un răspuns.
Încă odată eu îți spun: să nu joci șah cu destinul!
Cu mașina răsturnată, sigur nu mai vezi seninul.
Că viața omului este precum jocul de șah.
Nu face deosebire între sărac și bogat.
Când ajunge la final,
sfârșește precum pionul și regele de la șah:
amândoi în aceeași cutie.
poezie de Dumitru Delcă (iulie 2023)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără vorbă
ai înălțat altare din pinii
scorburoși ai vrut
să slăvim cerul și pământul
tăcut
ai făcut lucrarea - nu știam că se potrivește
așa de bine acest rol - să în
locuim smirna cu parfum versace -
liturghiile le-ai făcut în zdrăngănit
de chitară și nu te-ai oprit aici
ai făcut scări până la soare
oamenii au început să urce la stele
altarele sunt pupitre sofisticate
totul a început de la pinii scorburoși
care s-au înălțat în haos
faci tot ce faci fără vorbă
tehnologia a dat mâna cu religia
omul se stinge și se a
prinde dorul de mamă
ce țipă în fiecare prunc
cu sânul în gură, tăcut
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Beneficiile tehnologiei
Mai știi când ne-ntâlneam sub nuc
Și-n raze de-aur ne scăldam?
Azi ne vedem doar pe Facebook,
Tu n-ai curaj, eu, timp nu am!
O zi dacă nu ne vedeam,
Eu nu mă mai opream din plâns,
Ore în șir vorbeam, râdeam,
Acum un like îți e de-ajuns!
Prin parc, ne plimbam, visători,
Tu îmi furai câte-un sărut,
Din ochi, ne dăruiam comori...
Dar toate-au rămas în trecut!
Ce ți-a făcut oare-acest "book"?
Din câte știu, nu prea citeai,
Ori fetele-acum dau buluc
Și ai uitat cum mă iubeai?
[...] Citește tot
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bunicii
Bunicii vin din povești cu plete dalbe,
Din zâne pictate în vise cu salbe,
Din cete de îngeri pe raze stelare,
Vin mângâind și munte și mare.
Ne strâng la piept, ne plimbă de mână,
Inima lor caldă pe iubire-i stăpână,
Ne joacă de-a mânjii, ne poartă în spate,
Durerea de oase li-i ceasul de noapte.
Tot ei ne aduc pc-ul și noua tabletă,
Tehnologia ivită din știința recentă,
Sunt în stare bunicii oricând să ne fie
Sursa înțeleaptă de veșnică magie.
Bunicii vin din povești? E-o poveste!
Ei sunt trăinicia ce trece de creste,
Noi suntem stelele săltărețe în zori
Poposind în inima lor cu daruri și flori!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Împlinire
te iubesc constant și disperat
adânc, pierdut, uitând de mine
și dragostea noastră smulge viață
din trupul meu tânăr epuizat
e zenitul unui sens giratoriu
după care nu mai urmează decât
iarba verde și liniștea eternă
când cade cortina adâncă
lamă de cuțit, un apus și un răsărit
un destin încrustat adânc iremediabil
cu mult înainte să se fi scris orice carte
iar tehnologia și viteza de comunicare
dezvoltarea și încrederea trufașă
nu schimbă absolut nimic, din contră
eunucii de azi pierd inconștienți
cea mai frumoasă parte a spectacolului
uitându-și rolurile, replicile
uitând chiar și numele piesei
în care joacă
poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce este dorul?
Ce este dorul?
Dorul, este un fior
Și mă cuprinde-n amor
Această dulce emoție
Născută prin incantație
Un cântec străvechi
Tulburător pentru urechi,
Un portativ scris complet
Mângâietor pentru suflet
Ce este dorul?
Dorul este o prăpastie
Ce îți adâncește chinul
Și deși cu trup de bestie
E îndulcitor veninul
Dorul vrea să se adape
[...] Citește tot
poezie de Cristian Harhătă din Sursă proprie (11 decembrie 2021)
Adăugat de cristianharhata
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre tehnologie, adresa este: