Poezii despre Pasărea Phoenix, pagina 3
În cuib de cenușă
a devenit pasărea phoenix
după ce a devenit
și nu înainte
ea
pasărea phoenix
își păstrează taina devenirii
în patima ce reproduce devenirea
și fără să predice nimicul
ține loc de o bibliotecă nu mai știutoare
decât cel sărac cu duhul
restul paradoxul
numai El îl știe
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pasărea Phoenix
Mă lipesc
de plămânii tăi
să-ți fiu aerul
pe care îl respiri
atunci când simți că te sufoci de dorul meu.
Nimeni în afară de mine
nu îți va purta inima
ca tribut
iubirii de noi.
Tu știi că noi
suntem Pasărea Phoenix
dar nu renaștem din cenușă,
ci unul din celălalt...
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Urâtură
Nu știam, cum cu fuioru'
toată țara-i și acum
ascultând "Ooo, neam, poporu'...
străzi multe ne pierd pe drum,
bani mulți îs necaz duium...
nu cu preș, ci cu covoru'
vă veți duce cu toți scrum,
din Phoenix renăscând doru'
de bine, s-aveți par... fum
virtual... un oarecum.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (23 mai 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Phoenix îndrăgostit
Nu sunt cenușă încă ard
sinucigaș de cursă lungă
am flăcări la uscat pe gard
și-un rug mai mic atât în pungă
Sinucigaș de cursă lungă
îmi zic hai moarte dragă
o viață poate-o să-ți ajungă
să fii și tu odată-ntreagă
Îmi zic hai moarte dragă
mai lasă-mi focul sus pe gard
și lumea poate-o să-țeleagă
nu sunt cenușă încă ard
Sinucigaș de cursă lungă
biet rug îndrăgostit de umbră
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme (1 mai 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vise cu dedicație
Visele evoluează ascendent
Din aspirații în dorințe
Din gânduri în speranțe
Pe itinerare de lumină
Ca zboruri de păsări albe
În compania unei reînvieri
Cu fler ca pasărea Phoenix
Perpetuă sau interminabilă
Formulă dezinvoltă de succes
Simbol verosimil al renașterii
Motivând idei plauzibile
Invocând scenarii de efect
Tot timpul căutând călăuze
Până departe la cete de îngeri
La porțile unui spațiu divin
Într-un periplu binecuvântat.
poezie de David Boia (31 martie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prezent
Poem de sine stătător
Un răsărit continuu
Ca un reper
Pe plaiuri
Ce nu mai apune
Doar se transmite
Din vreme în vreme
Ca să renască
La timp perpetuu
Ca pasărea Phoenix
Mai înainte de regres
Adecvat la propriu
Potrivit în comun
La limita pertinenței
Călăuză enigmatică
Dintre trecut și viitor.
poezie de David Boia (26 iunie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odă (în metru antic)
Nu credeam să-nvăț a muri vreodată;
Pururi tânăr, înfășurat în manta-mi
Ochii mei nălțam visători la steaua
Singurătății.
Când deodată tu răsăriși în cale-mi,
Suferință tu, dureros de dulce...
Pân-în fund băui voluptatea morții
Nendurătoare.
Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus,
Ori ca Hercul înveninat de haina-i;
Focul meu a-l stinge nu pot cu toate
Apele mării.
De-al meu propriu vis, mistuit mă vaiet,
Pe-al meu propriu rug, mă topesc în flăcări...
Pot să mai renviu luminos din el ca
Pasărea Phoenix?
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihai Eminescu (1884)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Luna pe jumătate
eu sunt pasărea stranie care visează
mi-au crescut aripi din cenușa uitată
pe pieptul tău
dezvelit
țărâna are gust de copac ars
în ceața șoptită
doar tu poți să-mi spui am trăit,
am iubit?
eu sunt pasărea cea mai bizară
din jăratec îți cânt
un refren de roșu închis
soarele moare pe sânii tăi fragezi
luna pe jumătate
pare Phoenix
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fi sau a nu fi
Când eram mic,
credeam c-o să mă fac preot,
c-o să fiu mâna dreaptă a lui Dumnezeu,
c-o să iau cina cu el și cu nevastă-sa,
că voi juca table sau șah cu Isus,
că vom medita la cum se va termina lumea;
cum va muri, cum va renaște,
ca o pasăre phoenix,
cum va fi mai albă,
mai frumoasă ca fosta mea iubită
de la trei ierarhi.
poezie de Florin Buzdugan (2012)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nud cu metafore
Ploaia de îngeri din inima mea
Se topește în cerul ascuns în apus
Unde s-a aprins ca semn câte-o stea
Cu fierbințeala iubirii sub lacăt ascuns.
Florile își ofilesc surâsu-n absența
Întâmplărilor cu brațele de fum
Uitând că-n dragoste virtutea și esența
Revin ca phoenix din scântei și scrum.
Locul tău a rămas înmiresmat în vecie
În inima de flori cu aripi la sandale,
Poți reveni zburând în miez de poezie
Lipindu-i pe nud metafore petale!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre Pasărea Phoenix, adresa este: