Poezii despre amantă, pagina 3
Cidalizele
Iubitule pe unde
Ni-s oare? - În mormânt:
Loc mai frumos le-ascunde
Mai fericite sunt!
Sunt lângă îngeri toate,
În cer albastru, sus,
Și laude curate
Spun Maicii lui Iisus!
Fecioară înflorită!
Mireasă albă, tu!
Amanta parăsită
Și veștedă acu!
În ochi odinioară
V-au râs adânci vecii...
În cer v-aprindeți iară,
Stinse, lumești făclii!
poezie clasică de Gerard de Nerval
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Singura amantă
Poezia - singura mea
Amantă fidelă...
Cochetăm în tăcere,
Dincolo de poemele despletite ale universului,
Pe coala apretată a gândului,
În care sculptăm
Catedrale de vise.
Râuri de cuvinte se rostogolesc
Prin mine, ca-ntr-o oglindă,
Ea să se vadă mireasă cu voal de stele,
Ea, poezia, amanta mea din tăcere.
Sunt un nimic fără ea,
Vântul mă spulberă
Ca pe o virgulă
În calea uitării...
Ea îmi deșteaptă singurătatea
Și plimbă zorii
Pe malul cu val de argint,
Acolo unde au răsărit
Crinii recunoștiinței
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-ar fi viața
De-ar fi viața o friptură,
Viața duce-o-aș la gură,
Cu ibovnice flămânde,
De perfide șoapte blânde,
De-ar fi viața bere rece,
Tot aș bea și mi-ași petrece,
Cu ibovnice-nsetate,
De plăceri și de păcate,
De-ar fi viața o manea,
Tot aș sta și-aș asculta,
Cu ibovnice lihnite,
De năstrușnice ispite,
De-ar fi viața vis frumos,
Aș da viața, bucuros,
Pe-o ibovnică fierbinte!
Ce pot face de n-am minte?
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt femeia care cântă, într-o noapte întunecată,
Și mă simt de tine ruptă, și-i sunt timpului amantă.
Îi sunt timpului fecioară cu dureri ascunse-n plete,
Pentru-a nu știu câta oară... mă simt plină de regrete!
catren de Iuliana Dinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Joc
poetul avea o amantă
care se dezbrăca dintr-o paletă de culori
și-avea în fiecare clipă o altă rochie
întorcea sunetele cuvintelor
pe degete
apoi le punea pe buze ca pe-o
prăjitură cu frișcă
când mergea orașul mirosea ca o petală
ce i se lipea de genunchi zburând apoi
cu mirosul ei pe lângă trupul unui copac
în jurul unui poem bronzat de sărut
se prindea de fuzelajul unei păsări de sticlă
înaintând cu aripile strânse
care trasau linii în formă de zbor
pe pieptul lui
poezie de Radu Chiorean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Versuri scrise pe o bancnotă
Nu faci doi bani, hârtie blestemată!
Cum vii, așa dispari: debusolată!
Când nu te am, mă lasă și amanta, cert!
Când nu te am, paharul mi-e uscat deșert!
Îi văd pe cei bătuți de soartă
Neputincioși, pe care-i ocolești din poartă:
Mai văd și rânjet crud pe-un chip tiran
Scuipat în fața unui biet sărman;
Pentru puterea-ți mare, zadarnic jinduită,
Aș vrea să dau cu ticălosul de pământ:
Când nu te am, mă cred un mic proscris bătut,
S-apuc, încă o dată, pe draga-mi Scoție s-o sărut.
poezie celebră de Robert Burns (1786), traducere de Dan Costinaș
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Recompensa
Cu calul murg trage la scară
tristețea în ediție de seară
trasă-n volute verzi de foi volante
ca rufăria fostelor amante
și-n foaia cu tipăritură densă
citești că se oferă-o recompensă
pe capul tău din care curge ploaia
și năruie, de insomnii, odaia.
Hoț de ninsori, profanator de brume,
ești prea mărunt pentru asemeni sume
dar până ca plutonul să se-adune
și popa să-ți citească iertăciune,
tu cu mișcări sărite din gavote
peste monete treci, peste bancnote
și te dai prins
și te dai nins,
căzut
dar nu învins...
poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Recompensa
Cu calul murg trage la scară
tristețea în ediție de seară
trasă-n volute verzi de foi volante
ca rufăria fostelor amante
și-n foaia cu tipăritură densă
citești că se oferă-o recompensă
pe capul tău din care curge ploaia
și năruie, de insomnii, odaia.
Hoț de ninsori, profanator de brume,
ești prea mărunt pentru asemeni sume
dar până ca plutonul să se-adune
și popa să-ți citească iertăciune,
tu cu mișcări sărite din gavote
peste monete treci, peste bancnote
și te dai prins
și te dai nins,
căzut
dar nu învins...
poezie de George Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet
Ești tânără, frumoasă și cuminte,
Ești idealul clasic al soției.
Căminul tău e raiul căsniciei -
Dar oare fericirea ta nu minte?
Nu simți ades robia datoriei,
Cum greu ți-apasă inima și minte?
N-ai da tot raiul tău de mai-nainte
Pe-o clipă din vârtejul nebuniei?
Parfumul cald al serilor te-mbată
Și inima-ți ce-abia știa să bată
În ritmul calm al vieții tale triste
Deodată se deșteaptă și învie...
Te-apleci în vântul tainicei ispite
Și-ai vrea să fii amantă, nu soție!
sonet de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Certitudine
Fără viitor sensibil nici capitală de scurtat.
Fără pericolul viclean al clorului la stăvilarele care-i adăpostesc insula publică,
Rezerva mea.
Fără lucirea aceasta de talion perforând hidoasele pietre de moară în care m-am frământat.
Fără comedianții întârziați cu brațele încărcate de liliac.
Fără perfecțiunile acestea găunoase atrăgătoare ca rotunjimea clasică.
Mesager însângerat în emoția capcanei, odată terminat concediul datorit furtunii.
Te îmbrățișez fără elan, fără trecut, o, diluviană amantă, indice adult.
poezie clasică de Rene Char
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre amantă? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre amantă, adresa este: