Poezii despre lungime, pagina 3
Lumea ca o rană aproximativă
Mă doare-n Europa
mă doare în Atlantic
mă doare ce-a zis popa
mă doare-n metru antic
Mă doare în Atlantic
și-n Asia mă doare
mă doare că-s romantic
ca un apus de soare
În Asia mă doare
mă doare ce-a zis popa
și în vacanța mare
mă doare-n Europa
Și chiar în Singapore
mă doare vreo trei ore
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme aproximative (20 august 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Săritura în apă
De pe platforma de zece metri,
Fermecat de albastrul din valuri,
Între trambulină și apă
Desenează o curbă calmă,
Pentru ca tinerețea să stârnească
Cercuri de exclamații albe ca zăpada.
poezie de Ai Qing
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Măsura
se ia măsura de destin
pentru copii, pentru nepoți.
cămăși nu vor mai fi, de in,
ci de nuiele șipci ori roți.
sunt înfierați câte puțin
de pe acum ca niște hoți,
căci la trecutul în declin
e bun un viitor cu hăț.
desigur, haine tot vărgate
ei vor purta pe trupul stors,
dar vor fi noi și-adevărate:
dungile-s date la întors.
părinții, înghițindu-și ura,
laudă metrul și măsura.
poezie celebră de Marin Sorescu din "Poezii alese de cenzură" editura Roza Vânturilor - 1991
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie Tomitanul, numit de presă "Teodosie Șpagoveanu", "Mache ToMITAnul", urmărit penal pentru corupție, afișează un lux orbitor și poartă o mantie împărătească brodată cu aur, cu o trenă lungă de câțiva metri (pamflet)
Arhi e în vanitate,
Nu-n credință, pietate.
Și la preoți vanitatea
Crește-odat' cu "greutatea",
Se cred unici pe pământ,
Nu mai au nimica sfânt.
De-ar vedea Isus Hristos,
I-ar da bice pân' la os.
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (1 decembrie 2015)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu garda jos
Stai departe de săbiile ascuțite.
Nu te apropia de femeia frumoasă.
Apropierea de o sabie tăioasă te va răni la mână;
Apropierea de frumusețea femeii îți va răni viața!
Nu distanța constituie pericolul drumului,
Zece metri sunt îndeajuns pentru a distruge o roată;
Pericolul iubirii nu vine din a te îndrăgosti de multe ori;
Este suficientă o singură seară pentru a rămâne cu o cicatrice în suflet.
poezie clasică de Meng Chiao, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vizitând templul unde se adună parfumurile
Nu știam unde era templul,
înaintând kilometru după kilometru printre piscurile înnourate;
copaci seculari, poieni fără oameni,
munți de nepătruns, undeva un clopot;
susur de voci gâlgâite printre stânci colțuroase,
razele soarelui devenind reci în pinii verzi
în amurg, la întorsura unui iezer singuratic,
în meditație, un călugăr domesticind dragoni otrăviți.
poezie de Wang Wei, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Idealul
de frumusețe al unei fețe...
să vedem
cum iubește ea mai
mult și mai mult
femeile de peste doi metri
(?!)
de minimum șapte
zeci de kilograme de
maximum o viață trăită
pe post de miss uni
vers foarte alb
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am tras pe pâine
un colț albastru
de voroneț să-mi priască
căldura ce înmoaie oasele
prăjind metri de piele
bune de luat la pâine
stând la izvor pe o bancă
de brad tocit de truda
șezutului îndelung într-o poziție firească
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Replică la duelul poetic dintre Petru Ioan Gârda și Violetta Petre
Când păsările-n loc să cânte, țipă,
Din nou iubirea lor ae înfiripă;
Citim pe Facebook poezii la metru,
Când Petre îi dă replica lui Petru!
Ea-l venerează și de doru-i plânge,
Simțind cum focul inima îi strânge;
Lui însă-i crește numai tensiunea,
Extraveralu-i stinge pasiunea!
E trist, că-și bagă nasul curioșii,
Căci ei se tânguie ca albatroșii,
Iubirea lor în versuri, nu-i păcat,
El ar dormi, de n-ar fi însurat!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
După prânz
După prânz un pui de somn:
La trezire două cești de ceai.
Ridicând capul,
Văd iarăși razele soarelui
Căzând pieziș dinspre sud.
Cei fericiți regretă scurtimea zilei,
Cei triști abia așteaptă să scape
De povara unei zile care nu se mai termină.
Dar cei ale căror inimi nu cunosc veselia și nici tristețea
Își văd liniștiți de viață,
Indiferent de "lungimea" sau de "scurtimea" acesteia.
poezie de Bai Juyi, 772-846, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre lungime? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre lungime, adresa este: