Poezii despre marină, pagina 3
"Mica sirenă"
Știi, eu sunt "mica sirenă" care privește la mal,
La prințul, ce pleacă la alta, în corabia dusă de val.
De-i toamnă sau primăvară, iubirea-mi va fi la fel,
Un fel de corabie rară, de rău, ocrotindu-l pe el.
Furtuna, de va vrea să vie, cu griji mari să-l cuprindă,
Voi ști să-i îmblânzesc unda, cu inima mea, tremurândă.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Exaltarea este drumul
Exaltarea este drumul
Sufletului ce ar pluti
Dincolo de Case, țărmuri,
Spre afunde veșnicii -
Pot pricepe marinarii
Pe munteni cum îi atrag
Amețirile divine
După întâia leghe în larg?
poezie celebră de Emily Dickinson, traducere de Ileana Mihai-Ștefănescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem marinei mirări
În ochii tăi am simțit
adevărata marină mirare
scăldat in mare de cristalin
cu atol căprui verzui
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gogyohka
paradisul are ochii ei
un ocean de fericire
o pânză
de corabie de vis
după noaptea de furtună
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spanacul
Mușchi și forță am cu carul,
Ca și Popeye Marinarul,
Tuturor le vin de hac,
Pentru că mănânc spanac.
poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (19 iunie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu spun
Înțeleptule!
Eu spun.
Fie-ți milă de mine
Și lasă-mă
Să-ți duc toiagul,
Călcând cu tălpile goale
Cenușa corăbiilor
Până dincolo
De țărmul
Cunoașterii.
poezie de Constantin Georgescu din Ipostaze (2017)
Adăugat de constantin_georgescu_pif
Comentează! | Votează! | Copiază!
... nici străzi nici strofe numele nu-mi poartă
și nici corăbii ancorate în vreun port
atâta doar, în fața raiului, la poartă
voi bate eu și numele ce-l port...
catren de Iurie Osoianu (21 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fluierat vaporul...
A fluierat vaporul și focul l-a-ntețit,
Brusc, ancora se-nalță, împinsă ca de-o vrajă,
Talazul spune - "adio" vaporului grăbit
Când vine-ncet din larguri, ori pleacă de pe plajă.
Vor naște trandafirii și-apoi ca-n țintirim
Vor putrezi-n grădină, sau poate în tot locul.
Adio! când ne naștem, adio! când murim,
Și când, ca fericirea, se duce nenorocul.
poezie clasică de Jean Moreas din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Ioan I. Ciorănescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dumnezeu și marinari
Pe Dumnezeu și pe soldați, pe marinari, toți îi adoră
În vremuri de răstriște, dar apoi sau înainte nici o oră;
Când nenorocirea a trecut și-s toate iar la locul lor,
Uitat e Domnul, iar soldații și marinarii se evaporă ca apa unui nor.
poezie de autor necunoscut/anonim, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copiii și mâncarea de spanac
De-o mănâncă copilașii,
O să crească mari, poznașii,
Și-o să aibă mușchi cu carul,
Ca și Popey Marinarul.
poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (19 iunie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre marină? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre marină, adresa este: