flori

Într-o grădină!

Într-o grădină,
Lâng-o tulpină,
Zării o floare, ca o lumină.

S-o tai, se strică!
S-o las, mi-e frică
Că vine altul şi mi-o rădică.

poezie de Ienăchiţă Văcărescu
Adăugat de Doina Bumbut
Comentează! | Votează! | Copiază! | Răspândeşte!

Rugăciunea

Într-un petec de lumină,
Prinde gândul rădăcină.
Şi tot creşte, creşte, creşte
Şi deodată înfloreşte.

Dumnezeu îi dă putere
Şi din floare, curge miere.
Dumnezeu pe buze-o pune
Şi devine rugăciune.
Şi deodată înfloreşte

poezie de Girel Barbu
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază! | Răspândeşte!

Şi tremură sub vânt

Soarele va cădea iar

pe deal
mestecenii fac semne

şi tremură sub vânt
florile nimănui

ciobanii râd
a mai venit o seară.

poezie de Valeriu Butulescu din Creşterea nefiinţei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază! | Răspândeşte!

Bucuria inimii

Au înflorit caişii, aşa cum visele-nfloresc
Şi simt o bucurie ce nu pot, să o definesc!
E numai primăvara, ce sufletul inundă,
Lumina vieţii calmă, căldura ce abundă.

Au înflorit caişii, inimii mele-i spun!
Narcise şi lalele îmi înfloresc în drum.
Tu, bucură-te iară, inimă iubitoare!
Rămâi, în primăvară cea mai frumoasă floare!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde şi albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază! | Răspândeşte!

Sunt lacrimioarele-nflorite

Sunt lăcrimioarele-nflorite
Şi când duios mă uit la ele
La tine mă gândesc, iubite,
Şi-mi amintesc vremile-acele

Când înflorite lăcrimioare
Cu drag îmi trimeteai tu mie,
Şi când era în orice floare
Un semn de-amor, de bucurie.

Ah! florile atunce date
N-a mai rămas nimic din ele
În vânt sunt toate spulberate,
Simţirea ta, vremile-acele!

poezie de Veronica Micle
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază! | Răspândeşte!

M-ai îmbrăcat toată în frunze şi flori
Şi mi-ai pus pe deget un inel din nori.
Inima mi-ai smuls-o şi în locul ei
Ai lăsat în mine esenţă de tei.

catren de Iuliana Chirilă
Adăugat de Iuliana Chirilă
Comentează! | Votează! | Copiază! | Răspândeşte!

La poarta unei mari iubiri,
o fată cu parfum de floare
venea cu soare în priviri
şi mă lăsa... cu ochii-n soare.

catren de N. Petrescu-Redi din Gânduri cu rimă (2000)
Adăugat de Mariea Petrescu
Comentează! | Votează! | Copiază! | Răspândeşte!

Splendoare în iarbă

Deşi nimic nu poate aduce înapoi ora
splendorii în iarbă, a gloriei în floare,
nu vom plânge, ci vom găsi
putere în ce-a rămas în urmă.

poezie de William Wordsworth
Adăugat de georgiana
Comentează! | Votează! | Copiază! | Răspândeşte!

Am adunat

Am adunat în suflet
Tăcerile de dor
Cu flori
Şi am încercat să le împart...!
Dar... Nu mi-a rămas nimic
O petală dintr-o floare
Am oprit şi eu...

poezie de Lucian Drând Luce din O petală de iubire
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază! | Răspândeşte!

Copaci necunoscuţi

Nici nu ştiu ce fel de copaci sunt
Dar înfloresc şi cu mireasma-ncântă
Cum pot să se ridice din împietrit pământ
Când vântul şi marea mereu îi înfruntă?

Că se ridică - aş mai putea-nţelege -
Dar florile minune de unde le luară?
E drept - pe ţărm e primăvară-n lege,
Dar, totuşi, treaba asta nu-i uşoară.

poezie de Antoni Slonimski din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază! | Răspândeşte!